Războiul este o catastrofă – Mai ales pentru pacienții cu cancer, este un dezastru de sănătate publică

Urmărim cu toții îndeaproape invazia neașteptată și înspăimântătoare a Rusiei în Ucraina, aflată în desfășurare. Cei mai mulți dintre noi nu credeau că o țară europeană va porni din nou război împotriva vecinului său; se presupunea că astfel de atacuri se încheiaseră odată cu al 2-lea Război Mondial. Totuși, Rusia invadase deja Georgia în 2008 și Crimeea în 2014...
Ca rezultat general al războiului, atenția se concentrează asupra numărului de victime civile sau militare. Astăzi, în Ucraina vedem că distincția se estompează, prin rezistența civilă amplă și transformarea rapidă a persoanelor fără statut militar în combatanți. Pe de altă parte, în mod ciudat, consecințele unor asemenea conflicte armate asupra sănătății publice sunt puțin luate în considerare.
Războaiele strămută populația, perturbă și chiar distrug sistemele de sănătate, afectează serviciile sociale și cresc riscul transmiterii bolilor infecțioase. Au, de asemenea, numeroase efecte asupra pacienților cu cancer. Totuși, este dificil să anticipăm ce se va întâmpla pe baza războaielor anterioare.
Limitările datelor
Presupunând că există un sistem de colectare a datelor de calitate înainte de război și mult timp după încheierea lui, teoretic ar putea fi comparat efectul războiului din Ucraina asupra cancerului, prin numărul de cazuri și rata deceselor înainte și după conflict. Registrul Național de Cancer din Ucraina și-a publicat ultimul raport în 2020. Alte date epidemiologice din Registrul de Stat Cernobîl al Ucrainei au fost folosite într-un studiu caz-control pentru estimarea leucemiei la lucrătorii care au participat la limitarea consecințelor accidentului de la Centrala Nucleară Cernobîl.
Există însă limitări ale tipului de date folosite pentru estimarea consecințelor războiului asupra cancerului. În primul rând, și probabil cel mai important, asemenea sisteme încetează să funcționeze în timpul războiului și, în funcție de rezultatul lui, poate pentru mult timp după aceea. O altă limitare este migrația complexă. Se așteaptă ca până la 4 milioane de oameni (4% din populația Ucrainei) să se refugieze în țări precum Polonia, Ungaria, România și Turcia. Cei mai mulți nu se vor mai întoarce în Ucraina.
Apoi apare problema înregistrării cancerelor. Screeningul și raportarea cazurilor de cancer și a deceselor asociate vor avea, din păcate, nevoie de ani pentru a reveni la nivelul dinaintea războiului sau poate nu vor reveni niciodată. În plus, persoanele cu cancer avansat au un risc mare de deces, deoarece nu pot fi evacuate ușor și sunt vulnerabile la infecții. Aceste aspecte limitează exactitatea datelor epidemiologice (bazate pe observarea populației) folosite pentru estimarea consecințelor războiului asupra cancerului.
Alte dificultăți
Cancerul mamar, cancerul colorectal, cancerul de prostată și melanomul sunt cancere care, de obicei, pot fi depistate precoce prin screening; ca urmare a războiului, se observă inițial o scădere a acestor cancere, urmată de mai multe cancere avansate și decese asociate cancerului.
O altă problemă o reprezintă cazurile în care tratamentul cancerului a fost întrerupt sau nu a putut fi început. Nimeni nu vrea să meargă la spital într-un oraș bombardat. Spitalele sunt deja concentrate pe tratarea participanților la rezistența civilă, ceea ce a dus la amânarea sau anularea operațiilor oncologice, chimioterapiei și radioterapiei. Accesul la medicamente oncologice importate și la măsuri de susținere s-a redus sau chiar s-a oprit, inclusiv la antibiotice, transfuzii de eritrocite și trombocite și factori de creștere hematopoietici clonați molecular, precum eritropoietina și factorul de stimulare a coloniilor granulocitare.
Toate acestea nu sunt teorie; din păcate, se întâmplă chiar acum.
BBC a relatat că un copil de 3 ani cu neuroblastom din Kharkiv nu și-a putut continua tratamentul oncologic din cauza lipsei medicamentelor, iar familia s-a refugiat urgent în Polonia.
În Ucraina există 15 centrale nucleare active, alături de un depozit de combustibil nuclear uzat. Distrugerea oricăreia poate elibera substanțe radioactive, crescând riscul de cancer al persoanelor expuse. Armata rusă a preluat controlul centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl și al Centralei Nucleare Zaporizhzhya. Au fost bombardate un depozit de combustibil nuclear din apropierea Kievului și o stație de producere a electricității din apropierea altui depozit. Acest război implică riscuri nucleare și, odată cu acestea, riscuri de cancer.
Probleme de mediu și stil de viață
Mai trebuie luate în considerare două consecințe ale acestui război:
- Degradarea mediului
- Modificări ale stilului de viață asociate cu un risc crescut de cancer
Armele folosite în războaiele moderne creează riscuri serioase de mediu care pot provoca apariția cancerului. Un exemplu este folosirea „Agentului Portocaliu” (Agent Orange) în Războiul din Vietnam. Academia Națională de Științe a SUA și Departamentul pentru Veterani al SUA au asociat folosirea Agentului Portocaliu cu limfomul, mielomul cu celule plasmatice, leucemia limfocitară cronică, cancerul pulmonar, cancerul de prostată și cancerul mamar.
Și expunerea la substanțe precum gazul muștar, arsenicul și azbestul crește riscul de cancer. Tancurile moderne sunt acoperite cu uraniu sărăcit pentru a împiedica distrugerea lor de arme grele, precum tunurile și rachetele. În mod curios, și armele grele antitanc conțin uraniu sărăcit. Există date solide despre creșterea riscului de cancer din cauza uraniului sărăcit în Războiul din Golf și războaiele din Balcani, dar subiectul rămâne controversat.
- Subiect conex: Ce este un carcinogen? Agenți cunoscuți și potențiali care provoacă cancer la om
Pe lângă pericolele pentru mediu și de cancer pe care le-ar putea crea folosirea armelor nucleare de către Rusia, nu trebuie ignorate modificările aprovizionării cu alimente și ale obiceiurilor alimentare, care influențează și ele riscul de cancer. Militarii și civilii își schimbă stilul de viață în timpul și după război. Consumul de tutun și alcool crește considerabil, ceea ce se așteaptă să ducă la mai multe cancere în următorul deceniu și ulterior.
Concluzie
Din motivele prezentate, nu vom putea măsura complet consecințele războiului din Ucraina asupra cancerului. Fără îndoială însă, tratamentele pacienților ucraineni cu cancer se vor opri, iar screeningurile preventive nu vor putea fi realizate. Din păcate, această invazie va provoca mai multe cazuri de cancer și decese asociate cancerului.
Consecințele războiului asupra sănătății publice necesită mai multă atenție. Potrivit unor estimări, pentru fiecare deces direct într-un război pot exista 9 decese asociate sănătății populației.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.