Mergi la conținut
Prof. Dr. Mustafa Özdoğan · Medic oncolog

Recomandări de alimentație sănătoasă în cancerul de sân și întrebări despre diferite alimente

Recomandări de alimentație sănătoasă în cancerul de sân și întrebări despre diferite alimente

Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei și au fost identificați mulți factori de risc precum vârsta, ereditatea, menopauza tardivă, după 55 de ani, sexul, stilul de viață și alimentația. Potrivit studiilor, alimentația și stilul de viață corecte pot reduce apariția chiar și a cancerelor ereditare (subiectul epigeneticii și cancerului). Alimentațiaeste importantă în cancerul de sân, ca în multe alte cancere, iar obezitatea rezultată din alimentația nesănătoasă favorizează boala și reduce supraviețuirea celor diagnosticați. De aceea contează aportul energetic zilnic, frecvența și tipul alimentelor, într-un regim corect.

Indicele de masă corporală (BMI)

indice de masă corporală cancer de sân suprapondere obezitate slăbire

Spre deosebire de alte cancere, persoanele supraponderale sau obeze diagnosticate trebuie ajutate să ajungă la greutatea normală, mai ales în cancerul de sân dependent de estrogen, pentru reducerea țesutului adipos. Dacă însă aportul nutritiv este insuficient din cauza chimioterapiei și a reacțiilor adverse precum inapetență, greață și vărsături, ori a catabolismului, conduita trebuie adaptată. Trebuie stabilite greutatea anterioară și durata supraponderii. Nivelurile mari în sânge ale hormonilor sexuali secretați de ovare sunt un factor de risc pentru cancerul de sân.

Consumul de grăsimi

relația dintre grăsimi și cancer

Acizii grași trans alimentari, dezechilibrul între acizii saturați și nesaturați și cel dintre omega-6, din ulei de soia, porumb și floarea-soarelui, și omega-3, din somon, hamsii, macrou, semințe de in, ulei de rapiță și nuci, modifică fluiditatea membranei celulare.

Mecanismul prin care supraponderea și obezitatea cresc riscul cancerului de sân

Acizii grași trans transformă acizii grași cu lanț lung în cei cu lanț scurt în membrană și modifică numărul receptorilor insulinei, provocând insensibilitate la insulină— rezistență la insulină, prediabet. Rezistența legată de obezitate reduce globulinele de legare a hormonilor sexuali și crește astfel androgenii și estrogenii circulanți, creând indirect risc de cancer de sân. Deși unele studii nu au asociat consumul mare de grăsimi cu cancerul, în alte studii dieta bogată în grăsimi creștea riscul cancerului de sân. Grăsimile zilnice nu trebuie să depășească %30 din energie. Se preferă grăsimile sănătoase. Cele saturate nu trebuie să depășească %10 zilnic. Cele mononesaturate și polinesaturate sunt recomandate, respectiv, în proporție de %15-%10. Pentru reducerea grăsimilor, alegeți lactate slabe și evitați prăjirea, care formează grăsimi trans; folosiți metode sănătoase de gătirecare nu pierd vitamine și minerale. Evitați excesul de ulei; pentru 1 kg de mâncare de legume se adaugă 2-3 linguri de ulei. Îndepărtați grăsimea vizibilă a cărnii și nu adăugați grăsime la preparatele din carne.

Consumul de proteine

Proteinele se împart în vegetale și animale. Să le examinăm separat:

Consumul de carne

relația dintre consumul de carne roșie și procesată și cancer

Studiile au demonstrat creșterea cancerului prin consum de carne roșie procesată, precum salam, crenvurști și cârnați. Procesarea și metoda de gătire formează amine heterociclice cu potențial cancerigen. Metoda, temperatura și durata sunt factori de risc când sunt aplicate nepotrivit, favorizând aceste amine. Legătura dintre carnea la grătar și cancer este un articol pe care îl puteți consulta. Este remarcabil că, în regiunile cu multă carne roșie, America de Nord și Europa Occidentală, anumite cancere, de exemplu colorectal, sunt mai frecvente. Odată cu carnea crește și aportul de grăsimi saturate, abundente în ea. Fiind un aliment important nutritiv, carnea roșie este recomandată în cantități moderate.

Consumul de lapte și lactate

relația dintre consumul de lapte și lactate și cancer

Laptele și lactatele sunt surse bune de calciu și vitamină D. Sunt valoroase prin acizi grași, CLA, acid linoleic conjugat, estrogen, cazeină, proteine din zer, sfingolipide, CA și vitamină D. Pentru relația cu cancerul de sân, 52,062 de femei au fost urmărite într-un studiu de 12 ani, fără asociere identificată. Una dintre controverse este că estrogenul ingerat prin lapte ar putea crește riscul; un studiu nu a găsit un rezultat semnificativ între cele două. Alt subiect este asocierea lactozei cu cancerul. Digestia lactozei crește absorbția intestinală a calciului. Creșterea lentă a glicemiei este un avantaj. Un studiu a prezentat rezultate protectoare împotriva cancerului pentru lactatele slabe. Se recomandă zilnic 2-3 porții de lapte și lactate slabe ori degresate. Recent primim întrebări dacă laptele este o băutură pentru adulți sau dacă aceștia îl pot digera din cauza lactozei. Gena care codifică enzima digestiei lactozei, gena lac , există la toți și rămâne pe tot parcursul vieții activă. Adulții pot, așadar, digera laptele. Enzima lactază este chiar „constitutivă”, permanent activă în cantitate mică, independent de consum. În privința afirmației „adulții nu pot digera laptele”, singurul aspect științific privește persoanele cu variante genetice, modificări ale unei nucleotide. Uneori o alelă nu funcționează, lactaza lucrează mai puțin și apare intoleranța la lactoză. Variantele sunt în general frecvente în țări nord-europene precum Finlanda și Norvegia.

Fitoestrogeni

fitoestrogeni consum de soia relație cu cancerul de sân

Fitoestrogenii, estrogeni vegetali, sunt mai concentrați în soia și alimente similare. Există și în leguminoase, dar mai ales în produsele de soia. Unele tipuri interacționează cu receptorul estrogenului și produc o treime din efectul său. Unele studii au raportat protecție împotriva cancerului de sân prin împiedicarea vascularizării țesutului mamar. Semințele de in au și ele efect fitoestrogenic prin lignani, însă studiile au sugerat că un consum mare poate crește estrogenul și riscul de cancer.

Fibre alimentare

cereale integrale neprocesate precum ovăz orz grâu porumb orez

Cerealele integrale neprocesate, precum ovăzul, orzul, grâul, porumbul și orezul, conțin carbohidrați complecși, vitamine, minerale și fibre sănătoase. Consumul regulat adecvat de fibre, zilnic 25-30 gr, reduce riscul cancerului de sân prin scăderea estrogenului și eliminarea reabsorbției lui din intestinul subțire. Necesarul zilnic poate fi acoperit cu 1 farfurie de leguminoase + salate + 1-2 porții de fructe.

Carbohidrați și zahăr

relația dintre alimentația cu zahăr și carbohidrați și cancer

Există studii că aportul a peste jumătate din energie din carbohidrați poate crește riscul de cancer de sân prin sporirea insulinei. Se consideră o relație cu cancerul fiindcă insulina crește factorul de creștere asemănător insulinei, IGF, și hormonii sexuali precum estrogenul și androgenii în sânge. Deși demonstrat în multe studii, sunt necesare cercetări prospective. De aceea, carbohidrații trebuie să fie complecși, cu indice glicemic scăzut, fără exces de insulină. Carbohidrații simpli, din biscuiți, torturi, pâine albă, zahăr, făină albă, bomboane și alimente procesate, se digeră repede și provoacă foame, favorizând consumul excesiv. Alegeți pâine integrală, includeți leguminoase și preferați fructele la gustări în locul produselor cu sirop de porumb. Important este să nu cădem în eroarea că „zahărul provoacă cancer”. Excesul de zahăr crește riscul de cancer prin suprapondere, obezitate și modificările metabolice-genomice asociate.

Fructe și legume

relația dintre fructe și legume și cancer

Fructele și legumele sunt elemente esențiale ale alimentației sănătoase prin numeroșii nutrienți, echilibrul dintre carbohidrați, grăsimi și proteine și cantitatea mare de fibre. Un studiu la 3000 de femei la menopauză a arătat cu %37 mai puțin cancer de sân în grupul cu mult consum de legume. OMS recomandă aproximativ 5 porții zilnice de fructe și legume.

Surse

1. Maryam S Farvid et. Al.
Dietary protein sources in early adulthood and breast cancer incidence: prospective cohort study.
BMJ 2014; 348 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.g3437 (2014)

2. Kushi, L. Et al.
Cereals, Legumes, and Chronic Disease Risk Reduction: Evidence From Epidemiologic Studies.
The American Journal Of Clinical Nutrition (1999).

3. Mccullough, M.L. et al.
Dairy, Calcium, and Vitamin D Intake and Postmenopausal Breast Cancer Risk in the Cancer Prevention Study II Nutrition Cohort.
Cancer Epidemiollogy Biomarkers & Prevention. 14-2898-2904 (2005).

4. Navarro, S. Et al.
Dietary Carbohydrates and Breast Cancer risk: A Prospective Study of The Roles of Overall Glycemic İndex and Glycemic Load.
İnternational Journal of Cancer. 4(114): 653-658 (2005).

5. Kroenke, C.H. et al.
High- and Low-Fat Dairy Intake, Recurrence, and Mortality After Breast Cancer Diagnosis.
Journal of the National Cancer Institute. 105(9): 616-623 (2013).

6. Cho, E. Et al.
Red Meat Intake and Risk of Breast Cancer Among Premenopausal Women.
American Medical Asosciation (2006)

7. Natalie Ledesma, MS, RD, CSO.
Nutrition & Breast Cancer.
Women’s Health Matters, UCSF Helen Diller Family Comprehensive Cancer Center.

8. Atak, N. ve Yılmaz, M.S.
Meme Kanseri Riskinin Beslenme İle İlişkili Faktörler Açısından Değerlendirilmesi.
Türk Public Health; 12(1): 51-60 (2014).

9. Diet and breast cancer.
cancerresearchuk.org

Cerere de programare

IA DROZDOGAN

Să explorăm acest articol împreună

Pune întrebări despre articol și citește răspunsurile alături de sursele publicate pe site.

IA DROZDOGAN

Asistentul Drozdogan

Recomandări de alimentație sănătoasă în cancerul de sân și întrebări despre diferite alimente

Pune întrebări despre articol și citește răspunsurile alături de sursele publicate pe site.

Informații despre conversație și confidențialitate

Asistentul Drozdogan răspunde în această conversație. Administratorii autorizați o pot verifica pentru calitate. Nu divulga informații personale.

Răspunsurile folosesc infrastructura OpenAI. Întrebările și răspunsurile sunt prelucrate de acel serviciu; conversațiile sunt stocate pe site-ul nostru. Nu divulga date de identificare, de contact sau informații personale de sănătate.

0 / 1000

Doar pentru informare; fără diagnostic personal sau recomandări de tratament.

Articole conexe

Explorează alte articole despre acest subiect.

Rămâi informat

Primește articole noi și noutăți științifice prin email.

Google Analytics funcționează pe paginile publice independent de această fereastră și poate utiliza cookie-uri analitice. Alegerea de aici controlează doar serviciile externe.