Telechirurgia 2001 – conexiuni chirurgicale globale

Telechirurgia îi permite chirurgului să opereze un pacient aflat în alt loc, folosind rețele de comunicații de mare viteză și roboți cu mai multe brațe. 

La 7 septembrie 2001, prima intervenție chirurgicală transatlantică a fost efectuată între New York și Strasbourg, în Franța, la o distanță de aproximativ 4.300 de mile (7.000 km). Chirurgul francez Jacques Marescaux a operat o femeie de 69 de ani aflată în Franța, care avea nevoie de îndepărtarea vezicii biliare,  conducând operația laparoscopică din New York. Comunicarea prin fibră optică dintre cele două țări a permis transmiterea mișcărilor mâinilor lui Marescaux către instrumentele chirurgicale robotizate echipate cu o cameră endoscopică și retransmiterea imaginilor camerei către Marescaux. Întârzierea medie era de 150 de milisecunde în ambele sensuri, suficient de scurtă pentru a permite o operație eficientă.

În 2003, chirurgul canadian de origine iraniană Mehran Anvari a contribuit la efectuarea primei intervenții asistate telerobotic din lume, între spitale din Canada. Mișcările mâinii, încheieturii și degetelor lui Anvari erau convertite de la o consolă pentru a controla camera endoscopică și instrumentele chirurgicale din abdomenul unui pacient aflat la aproximativ 250 de mile (400 de kilometri), în vederea unei fundoplicaturi Nissen (operație pentru tratarea refluxului acid cronic).

Latența (întârzierea dintre mișcarea mâinilor chirurgului și răspunsul brațelor robotizate de la distanță) poate îngreuna telechirurgia în multe situații. În schimb, telechirurgia poate oferi pacientului o operație care necesită expertiză specială, fără ca acesta să părăsească spitalul local. Telechirurgia ar putea fi utilă și pe câmpurile de luptă și, într-o zi, în misiunile spațiale. Chirurgia asistată robotic elimină tremorul fiziologic al mâinilor chirurgului, care poate sta într-o poziție confortabilă în timpul operației.

În prezent, operațiile robotice se efectuează în mod repetat pentru intervenții precum îndepărtarea prostatei sau corectarea obstrucțiilor dintre rinichi și ureter. Dispozitivele robotice sunt dezvoltate pentru a oferi mâinilor chirurgului un feedback de forță tot mai complex, astfel încât acesta să poată „simți“ mai bine țesuturile aflate la distanță.

Personalități istorice menționate în articol: Jacques Marescaux (n. 1948), Mehran Anvari (n. 1959)

• Subiectul precedent: Chirurgia robotică 2000 – noua generație de chirurgi din sălile de operație
• Subiectul următor: Proiectul Genomului Uman 2003 – codul fundamental al vieții