Ziua Mondială a Obezității – Cum a devenit obezitatea cea mai mare problemă de sănătate publică?

Obezitatea este o boală în sine, pe lângă faptul că este un factor de risc

Recunoașterea obezității ca boală datează din 1948. În cei 70 de ani care au urmat, lipsa unei conștientizări suficiente a dus la creșterea rapidă a numărului persoanelor cu obezitate, mai ales în ultimii ani, în țările cu venituri mici și medii.

Obezitatea afectează 800 de milioane de persoane în întreaga lume. Ratele obezității au crescut de aproape 3 ori din 1975. La copii și adolescenți, creșterea a fost de aproape 5 ori, afectând oameni de toate vârstele și din toate grupurile sociale, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Se estimează că în 2030 obezitatea infantilă va crește cu 60%, ajungând la 250 de milioane. Obezitatea, răspândită în lume ca o pandemie în ultimele decenii, a devenit acum cea mai mare problemă de sănătate publică a secolului 21.

Ce este obezitatea?

Organizația Mondială a Sănătății definește obezitatea ca „acumularea anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate”. Obezitatea poate fi măsurată în mai multe moduri. Cea mai frecventă măsurătoare pentru a afla dacă greutatea este sănătoasă este „IMC” (indicele de masă corporală). IMC este valoarea obținută prin împărțirea greutății în kilograme la metrul pătrat (IMC = kg /m2). O valoare IMC de 25-29 este considerată ușoară suprapondere, iar o valoare IMC peste 30 este clasificată drept obezitate. Obezitatea poate fi calculată și prin măsurători suplimentare, precum circumferința taliei și raportul talie / înălțime.

• Subiect asociat: Legătura dintre obezitate și cancer

Care sunt cauzele obezității?

Obezitatea, definită ca boală în urmă cu 70 de ani, este considerată în multe societăți un eșec personal, nu o boală. Obezitatea este provocată de lipsa voinței. Numeroase cauze contribuie la apariția obezității, inclusiv biologia, genele, sănătatea mintală, accesul la servicii medicale și expunerea la alimente ultraprocesate, nesănătoase.

Care sunt efectele nocive ale obezității?

Persoanele care trăiesc cu obezitate au un risc mai mare de alte boli, precum bolile cardiovasculare, diabetul, afecțiunile articulare și osoase și unele cancere. Persoanele obeze care contractează COVID-19 au un risc mai mare de boală severă și chiar de deces.

Ce factori cresc riscul de obezitate?

1. Biologie: Corpul uman este preprogramat să stocheze grăsime ca măsură de precauție împotriva posibilității de înfometare. Acesta poate fi un mecanism de supraviețuire util în perioadele de foamete. Totuși, în condițiile actuale ale lumii, favorizează și mai mult apariția obezității.
2. Alimente și băuturi: Astăzi avem acces ușor la produse procesate și alimente ieftine cu densitate energetică ridicată. Obezitatea apare ușor mai ales la cei care preferă aceste alimente.
3. Genetică: Factorii genetici pot avea un rol de 40% până la 70% în apariția obezității.
4. Neprezentarea la un centru medical: Monitorizarea și tratamentul într-un centru medical au o mare importanță pentru evitarea obezității și atingerea obiectivelor de greutate pe termen lung.
5. Evenimente de viață: Perioada prenatală, adolescența, sarcina, bolile și medicamentele utilizate pot influența toate apariția obezității.
6. Marketing: În prezent, prezentarea alimentelor cu elemente care stimulează apetitul, atât vizual, cât și prin gust, favorizează apariția obezității.
7. Sănătate mintală: Unele tulburări de sănătate mintală și situații nesănătoase asociate bolii pot provoca o creștere în greutate
8. Somn neregulat: Somnul insuficient și stresul influențează obezitatea prin unele modificări hormonale, precum și prin creșterea tendinței de a lua gustări.
9. Stigmatizarea ca persoană grasă: Discriminarea oamenilor după greutate poate contribui la progresia spre obezitate a persoanelor cu exces ponderal.

Pentru combaterea obezității este necesară creșterea conștientizării la nivelul societății. Încă din copilărie trebuie subliniată frecvent importanța obiceiurilor sportive alături de cele alimentare. Trăim în medii în care oportunitățile de activitate fizică s-au redus, favorizând astfel creșterea excesivă în greutate. Prin urmare, obezitatea este o stare de boală care se dezvoltă ca răspuns la un mediu obezogen, nu o chestiune de eșec personal.

Obiceiurile de viață nefavorabile, precum alimentația nesănătoasă și activitatea fizică redusă, sunt factori obezogeni (care creează condiții pentru obezitate).

Totuși, alimentele foarte calorice pe care le consumăm ar putea să nu fie cel mai important factor care provoacă obezitatea. Există studii care arată rolul în obezitate al diferiților hormoni ce influențează mecanismul apetitului, precum leptina și grelina, și al bacteriilor intestinale (microbiotei). Modificările acestor hormoni și ale microbiotei pot dura ani. Prin urmare, obezitatea este o boală cronică ce necesită tratament pe termen lung.

Este esențial ca miliardelor de oameni care trăiesc cu obezitate să li se ofere cea mai bună șansă de ameliorare. Este important să îmbunătățim accesul la alimente nutritive, reducând consumul alimentelor cu densitate energetică mare, frecvent consumate mai ales de copiii vulnerabili, și să susținem politici care promovează activitatea fizică drept parte a vieții obișnuite. Obezitatea este și o boală recidivantă. Crearea unor medii sănătoase, prin politici de stat și împreună cu diferite instituții și organizații, trebuie să fie un obiectiv principal al guvernelor care încearcă să oprească frecvența tot mai mare a obezității.

*

SUBIECTE ASOCIATE

Ce trebuie să știm despre dispozitivele folosite în tratamentul obezității

Injecțiile pentru diabet folosite la slăbit – ce sunt, cum acționează și sunt sigure?