Care sunt efectele pe termen lung ale infecției Covid-19? 50 de simptome

Coronavirusul 2 al sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2) a fost identificat pentru prima dată în China, în decembrie 2019. În anul scurs de atunci, peste 100 de milioane de oameni din lume au fost infectați, iar peste 2 milioane au murit din cauza bolii numite și „boala coronavirusului – 2019”, Covid-19.

Deși comunitatea științifică și medicală a reușit, printr-un efort fără precedent, să gestioneze secvențierea genetică a virusului SARS-CoV-2 (secvențierea), diagnosticarea, tratamentul și prevenirea prin vaccinare, la persoanele care au depășit faza acută a bolii, efectele pe termen lung încă nu au fost explicate.

Care sunt simptomele cronice după Covid-19?

Până în prezent, pentru persoanele la care COVID-19 a lăsat sechele permanente, adică (tulburări rămase după o boală) , nu există un termen stabilit care să desemneze această stare persistentă. Totuși, în diferite articole, ea a fost exprimată folosind termenii de mai jos:

• Long-COVID-19
• Long Haulers
• Post-acute COVID-19
• Persistent COVID-19 Symptoms (simptome persistente de Covid-19)
• Post COVID-19 Manifestations (manifestări după Covid-19)
• Long-term COVID-19 Effects (efecte pe termen lung ale Covid-19)
• Post Covid-19 Syndrome (sindrom post-Covid-19)

Ce se întâmplă după ce trecem prin boala Covid-19?

Boala Covid-19, provocată de virusul SARS-CoV-2, poate include, în săptămânile până la lunile de după recuperarea inițială, sechele și alte complicații medicale (probleme) numite Long – Covid sau Covid long – haulers. Cu alte cuvinte, revenirea incompletă la starea de sănătate de bază după vindecarea de Covid-19 și simptomele, semnele sau diferențele clinice anormale persistente sugerează posibilitatea unor efecte pe termen lung ale bolii.

A fost realizat un studiu printr-o analiză sistematică și o metaanaliză (analizarea datelor anterioare) pentru a identifica efectele pe termen lung ale bolii Covid-19. Studiul include examinarea articolelor similare pentru a stabili frecvența reapariției tuturor simptomelor, semnelor sau parametrilor de laborator anormali care persistă dincolo de faza acută a Covid-19.

Ce este o metaanaliză? Metaanalizele sunt cercetările cu cea mai largă cuprindere, care reunesc rezultatele mai multor studii independente despre un anumit subiect și efectuează analiza statistică a constatărilor obținute. Rezultatele metaanalizelor reprezintă cele mai puternice dovezi științifice.

În studiu au fost căutate articole publicate până la 1 ianuarie 2021, folosind anumite cuvinte-cheie (covid de lungă durată, afecțiuni cronice post-covid, complicații, stări recurente, stări persistente și procesul de recuperare), care includeau cel puțin 100 de persoane, raportau simptome, semne și parametri și fuseseră publicate în limba engleză în reviste evaluate de specialiști.

Care sunt efectele pe termen lung ale Covid-19?

În studiul care a inclus 47910 de pacienți cu vârste între 17 – 87 de ani, durata urmăririi după infecția virală a variat între 14 și 110 zile. Rezultatele studiului estimează că 80% dintre pacienți au dezvoltat unul sau mai multe simptome pe termen lung, însă nu s-a stabilit dacă simptomele erau asociate cu sexul, vârsta, originea etnică, o problemă de sănătate subiacentă, încărcătura virală sau stadiul avansat al bolii. Multe dintre aceste simptome seamănă cu cele apărute în faza acută a Covid-19.

Cele mai frecvente 5 efecte pe termen lung ale infecției cu noul coronavirus sunt:

• Oboseală (58%) (mai frecventă la femei)
• Durere de cap (44%)
• Tulburări de atenție (27%)
• Căderea părului (25%)
• Dificultăți de respirație (24%)

Deși astfel de modificări au fost raportate mai ales la persoanele care s-au vindecat de Covid-19 severă și critică, ele au apărut ca efecte pe termen lung și la persoanele cu infecție ușoară, care nu au avut nevoie de spitalizare.

Alte efecte pe termen lung:

Afecțiuni pulmonare

• Tuse
• Dureri toracice
• Capacitate de difuziune pulmonară redusă (schimbul de O2-CO2 în plămâni)
• Apnee în somn
• Fibroză pulmonară

Afecțiuni cardiovasculare

• Aritmii (tulburări de ritm)
• Miocardită (inflamația mușchiului cardiac)

Afecțiuni neurologice

• Demență
• Depresie
• Anxietate (neliniște)
• Tulburări de atenție
• Tulburări obsesiv-compulsive (OKB)

În plus, există simptome precum căderea părului, țiuitul urechilor și transpirațiile nocturne, care nu sunt de neatribuit unei cauze precise.

• V-ar putea interesa: Se pot vaccina împotriva Covid-19 pacienții cu cancer? 

Oboseală

Oboseala este cel mai frecvent efect pe termen lung observat al Covid-19 (58%).

În boli precum sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), simptome de oboseală clinic semnificativă au fost observate la peste două treimi dintre pacienți chiar și la un an după recuperare. Există persoane care prezintă oboseală chiar și la 100 de zile după primele simptome ale bolii acute Covid-19.

Prezența, după Covid-19, a unor simptome precum oboseala parțial severă, durerea, afectarea neurocognitivă și insomnia prezintă asemănări cu sindromul de oboseală cronică (KYS). Cauzele sindromului de oboseală cronică includ virusuri, disfuncția imună (tulburarea sistemului imunitar), disfuncția endocrino-metabolică și factorii neuropsihiatrici. Agenții infecțioși asociați KYS sunt virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul, enterovirusul și herpesvirusul. De aceea se consideră că SARS-CoV-2 ar putea fi adăugat pe lista virusurilor care provoacă KYS.

Simptome neurologice: durere de cap și tulburări de atenție

Dintre simptomele neurologice, durerea de cap și tulburările de atenție se află între primele cinci efecte pe termen lung ca frecvență. Anosmia (pierderea mirosului – 21%), deși nu este în primele cinci, se numără și ea printre cele mai frecvente simptome de durată. În plus, deși nu au fost prezente în articolele analizate, se consideră că ceața mintală și neuropatia (pierderea sensibilității și a funcției motorii din cauza leziunilor nervoase) ar putea fi efecte pe termen lung ale Covid-19.

De asemenea, adulții pot fi expuși riscului unei noi afecțiuni psihiatrice după diagnosticul de Covid-19. Cele mai frecvente afecțiuni observate au fost anxietatea, insomnia (care poate duce și la alte probleme psihiatrice) și demența.

Căderea părului

Căderea părului după Covid-19 este considerată Telogen Effluvium, definit ca un factor care provoacă stres sistematic important sau cădere a părului după o infecție. Această stare se datorează trecerii foliculare premature din faza de creștere activă (anagenă) în faza de repaus (telogenă). Durează aproximativ 3 luni, dar poate provoca suferință emoțională.

Dificultăți de respirație

Dificultățile de respirație sunt un simptom la 24% dintre pacienții cu Covid-19, iar tusea la 19%. Chiar și la 60 până la 100 de zile după diagnostic, la 35% dintre pacienți persistau această stare și anomalii la scanările CT pulmonare (tomografie computerizată). La 10% dintre pacienți există afecțiuni pulmonare, precum reducerea capacității de difuziune pulmonară. 

Într-un studiu din China asupra pacienților spitalizați care aveau Covid-19, dar nu o formă severă, s-a raportat că două treimi prezentau încă modificări radiografice chiar și la 90 de zile după externare.

Deși nu sunt menționate în articolele evaluate, următoarele simptome se numără și ele printre cele 50 de efecte pe termen lung identificate:

• Scădere bruscă în greutate
• Durere de ureche
• Probleme oculare
• Strănut
• Nas rece
• Senzație de arsură în trahee
• Amețeală
• Palpitații
• Durere sau senzație de arsură în plămâni
• Durere între omoplați
• Sindrom sicca (cunoscut și drept sindrom de uscăciune; uscăciunea gurii și a ochilor)
• Vertij
• Dureri în corp
• Confuzie (tulburarea stării de conștiență)

În plus, datele obținute din studii au raportat creșteri ale următorilor markeri:

• D-dimer (20%)
• NT-proBNP (11%)
• Proteina C reactivă (CRP) (8%)
• Feritină serică (8%)
• Procalcitonină (PCT) (4%)
• IL-6 (3%)

De ce are Covid-19 efecte pe termen lung?

Motivul pentru care unii pacienți prezintă simptome persistente după COVID-19 este neclar. Acest lucru poate fi explicat parțial de predispoziția genetică, vârsta pacientului, doza și calea infecției, pătrunderea celulelor antiinflamatorii și proteinele, prezența infecțiilor concomitente și expunerea anterioară la substanțe cu reactivitate încrucișată, factori controlați de gazdă care influențează rezultatul infecției virale.

Încă nu se știe dacă SARS-CoV-2 poate provoca, asemenea unor virusuri precum HIV, virusul hepatitic C (HCV), virusul hepatitic B (HBV) și unele herpesvirusuri, leziuni tisulare importante care să ducă la o formă cronică a bolii, asemănătoare leziunilor cronice observate în perioada de recuperare.

*

VIDEO ASOCIAT: Simptomele Covid-19? În ce zi apar diferitele simptome?

SUBIECTE ASOCIATE

• Covid-19: statistici actuale din lume și Turcia
• Ultimele știri și evoluții științifice despre coronavirus

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern