A început era vaccinului cu celule dendritice în cancerul mamar HER2-pozitiv?

La 5 decembrie 2024, în JAMA Oncology , a fost publicat un studiu potrivit căruia administrarea intratumorală de celule dendritice (cDC1) în cancerul mamar precoce ERBB2-pozitiv, denumit anterior HER2, se remarcă drept o metodă sigură și eficientă de stimulare a răspunsului imun și de reducere a tumorii înaintea chimioterapiei.

Cancerul mamar ERBB2-pozitiv rămâne un domeniu important de cercetare, în pofida progreselor terapeutice. Anticorpii anti-ERBB2, precum trastuzumab și pertuzumab, cresc supraviețuirea, dar necesitatea chimioterapiei pentru obținerea răspunsului patologic complet implică riscuri importante de reacții adverse. Imunoterapiile de nouă generație sunt cercetate pentru creșterea eficacității și reducerea reacțiilor adverse. Studiul de fază 1 de la Centrul Oncologic Moffitt din Tampa, Florida, a evaluat siguranța, imunogenicitatea și efectul antitumoral al injecțiilor intratumorale (IT) cu cDC1.

Proiectarea studiului

Studiul clinic de fază 1, nerandomizat, a fost realizat între 2021-2022 la 12 pacienți. Au fost incluși pacienți cu cancer mamar precoce ERBB2-pozitiv și tumori de cel puțin 1 cm.

Vaccinul cu celule dendritice este un tip de imunoterapie conceput să crească eficiența sistemului imunitar împotriva unor boli precum cancerul, prin utilizarea celulelor dendritice, încărcate cu antigene tumorale prelevate de la pacient și reintroduse în organism. Vaccinul este preparat după recoltarea precursorilor celulelor dendritice din sângele pacientului, asocierea lor în laborator cu antigene adecvate și activarea lor.

Protocolul terapeutic:

• Administrarea celulelor dendritice: injecții intratumorale săptămânale cDC1 timp de 6 săptămâni. Au fost testate două niveluri de doză: 50 de milioane de celule la nivelul 1 și 100 de milioane la nivelul 2.
• Tratament cu anticorpi: trastuzumab și pertuzumab au fost administrate intravenos la fiecare 3 săptămâni, începând din prima zi.
• Chimioterapie și chirurgie: după 12 săptămâni de paclitaxel, toți pacienții au fost supuși lumpectomiei sau mastectomiei.

Rezultate principale:

• Obiective primare: siguranța și răspunsul imun.
• Obiective secundare: răspunsul tumoral prin IRM mamar și încărcătura de cancer rezidual după operație.

Constatări

Siguranță și reacții adverse:

• administrarea intratumorală a vaccinului cu celule dendritice a fost, în general, bine tolerată. Nu s-au observat reacții adverse dependente de doză.
• Cele mai frecvente reacții raportate:
• Frisoane de grad 1-2 (50 la sută)
• Oboseală (41,7 la sută)
• Cefalee (33 la sută)
• Reacții la locul injectării (33 la sută)

Efect imunologic:

• Nivel de doză 2:
• în micromediul tumoral (TME) s-a observat o acumulare crescută de celule imune adaptive, celule T CD3, CD4, CD8 și celule B, precum și celule T gamma delta și celule T natural killer (NK).

Răspuns tumoral:

• conform IRM mamar:
• 9 răspunsuri obiective, 6 parțiale și 3 complete
• 3 cazuri cu boală stabilă
• După operație, s-a obținut răspuns patologic complet la 7 dintre cei 12 pacienți, adică 58 la sută .
• Toți pacienții cu receptori hormonali negativi, 3 pacienți, au prezentat răspuns complet.
• Răspuns complet a fost obținut la 4 pacienți cu receptori hormonali pozitivi.

Ce înseamnă o rată de răspuns patologic complet de 58%?

La pacienții cu cancer mamar HER2-pozitiv, tratamentul neoadjuvant a produs o rată de răspuns patologic complet (pCR) de 58%, un succes remarcabil în lumina datelor istorice și a abordărilor actuale. Literatura raportează, de obicei, rate pCR între 30% și 50% cu trastuzumab și chimioterapie neoadjuvante. De exemplu, adăugarea trastuzumab la scheme cu taxani și antracicline a dus la 40-50%. Evoluțiile terapeutice, prin țintirea dublă HER2, precum asocierea trastuzumab și pertuzumab, au crescut însă pCR peste 50%.

Concluzii și semnificație clinică

Rezultatele arată că injecțiile intratumorale cDC1 asociate anticorpilor anti-ERBB2 oferă o opțiune sigură și eficientă. În special la doza mare, de 100 de milioane de celule, s-a obținut infiltrare imună puternică în micromediul tumoral și regresie semnificativă înaintea chimioterapiei.

În concluzie, abordarea este promițătoare ca imunoterapie care ar putea reduce necesarul de chimioterapie și limita reacțiile adverse. Evaluarea eficacității și siguranței va continua în faza 2, pe un grup mai mare, de 41 de pacienți.