Ce este artrita (inflamația articulațiilor)? 5 alimente pe care persoanele cu artrită ar trebui să le evite

Artrita este un grup de boli caracterizate printr-un proces inflamator la nivelul articulațiilor. Artrita provoacă durere, umflare și rigiditate articulară. Durerea, mai ales cea persistentă și uneori foarte intensă, este principala problemă a persoanelor cu artrită. Aceasta poate fi redusă prin administrarea analgezicelor. Totuși, se susține că și alimentația poate avea un rol important în agravarea sau ameliorarea simptomelor artritei. În special, se consideră că eliminarea din dietă a alimentelor inflamatorii, precum grăsimile saturate și zahărul, precum și a alimentelor cu un conținut ridicat de purine, poate contribui la ameliorarea simptomelor.

Cea mai frecventă formă de artrită este osteoartrita. Celelalte forme de artrită sunt:

• Artrita reumatoidă (RA) 
• Artrita psoriazică 
• Artrita idiopatică juvenilă 
• Guta
• Lupusul
• Spondilita anchilozantă.

Poate alimentația să reducă simptomele artritei?

Alimentația corectă în artrită

• Contribuie la reducerea nivelului inflamației din organism
• Asigură controlul greutății
• Susține sănătatea și refacerea țesuturilor

În condiții normale, inflamația ajută organismul să se apere împotriva bacteriilor și contribuie la vindecarea rănilor. Atunci când persistă mai mult decât este necesar, pot apărea simptome cronice.

Alimentele consumate influențează nivelul inflamației. Unele alimente au efect inflamator, iar altele, efect antiinflamator. Potrivit Arthritis Foundation, organizație nonprofit din Statele Unite care lucrează pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu artrită:

• Alimentele antiinflamatorii pot reduce durerile cauzate de artrită și pot încetini progresia bolii.

Controlul greutății este foarte util pentru persoanele cu artrită. Motivul este că celulele adipoase sporesc numărul celulelor imunitare numite citokine, care intensifică inflamația. Prin urmare, persoanele cu artrită pot contribui la reducerea durerii prin controlul greutății.

Alimente de evitat în artrită

1. Grăsimile care intensifică răspunsul inflamator

Unele tipuri de grăsimi pot intensifica inflamația din organism. De aceea, aceste grăsimi trebuie limitate în alimentație.

• Acizii grași omega 6: Uleiurile de porumb, șofrănel, floarea-soarelui și cele vegetale. Deși nu sunt nocive când sunt consumate în cantități moderate, consumul lor excesiv poate agrava simptomele.
• Grăsimile saturate: Untul, laptele și produsele lactate, alimentele de origine animală precum carnea roșie, uleiul de curmale, uleiul de cocos și uleiul de palmier conțin grăsimi saturate. Este util să evităm pe cât posibil grăsimile saturate. Totuși, consumul lor nu prezintă inconveniente dacă sunt limitate la mai puțin de 10% din aportul caloric zilnic total. De exemplu, pentru o persoană cu un necesar energetic zilnic de 2000 de calorii, aportul zilnic de grăsimi saturate nu ar trebui să depășească 200 de calorii, adică 20 de grame de grăsimi saturate.
• Uleiul de cocos: Deși conține o proporție mare de grăsimi saturate, se consideră că nu are efect inflamator și că ar putea chiar contribui la reducerea inflamației. Totuși, deoarece acest lucru nu a fost demonstrat pe deplin, sunt necesare mai multe cercetări.
• Grăsimile trans: Grăsimile trans, obținute prin transformarea uleiurilor lichide în formă solidă (de exemplu, margarina), sunt cunoscute drept grupa de grăsimi cea mai dăunătoare pentru sănătate. Grăsimile trans scad colesterolul „HDL”, cunoscut drept colesterol bun, și cresc colesterolul „LDL”, cunoscut drept colesterol rău. Eliminarea completă a grăsimilor trans din dietă ar fi benefică. Limita zilnică recomandată pentru grăsimile trans este de aproximativ 1% din caloriile zilnice.

2. Zahărul

Consumul excesiv de zahăr intensifică inflamația și, totodată, crește riscul de obezitate și de alte boli cronice. Un studiu publicat anul acesta în revista „Nutrients” a concluzionat că persoanele care consumă regulat băuturi cu un conținut ridicat de zahăr au un risc mai mare de a dezvolta artrită reumatoidă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca aportul zilnic de zaharuri simple să fie sub 10% din necesarul caloric zilnic, iar pentru beneficii suplimentare pentru sănătate, sub 5%.

• Zaharurile simple: Toate monozaharidele și dizaharidele adăugate alimentelor de producător, bucătar sau consumator sunt zaharuri simple. Totodată, zaharurile simple se găsesc natural și în miere, siropuri și sucuri de fructe. Zaharurile din fructe, legume sau lapte nu sunt zaharuri simple.

Produsele ambalate cumpărate din magazin pot conține cantități mari de zahăr. De aceea, este util să citim etichetele nutriționale pentru a verifica conținutul de zahăr al unor produse precum cerealele pentru micul dejun, băuturile răcoritoare și sosurile.

3. Produșii finali de glicare avansată (AGE)

AGE sunt compuși inflamatori care se pot acumula în țesuturi. Un studiu publicat în 2017 în revista „Patient Education” a concluzionat că persoanele cu artrită reumatoidă au niveluri crescute de AGE în organism. Prin urmare, se consideră că scăderea nivelului AGE din organism ar putea reduce inflamația.

Consumul de zahăr și grăsimi crește nivelul AGE din organism. De asemenea, prepararea alimentelor la temperaturi ridicate și metodele de procesare alimentară cresc nivelul AGE din organism.

4. Familia solanaceelor

Solanaceele reprezintă un grup de legume care conțin un compus numit solanină. Nu există dovezi că aceste legume agravează simptomele artritei. Totuși, se consideră că eliminarea lor din dietă ar putea contribui la ameliorarea simptomelor.

Legumele care aparțin familiei solanaceelor sunt:

• Roșiile
• Ardeii
• Fulgii de ardei iute
• Vinetele
• Cartofii

Arthritis Foundation recomandă persoanelor care observă că legumele din familia solanaceelor le intensifică durerea să nu le consume câteva săptămâni, apoi să le reintroducă pe rând în alimentație.

5. Alimentele bogate în purine

Purina este un compus prezent în alimentele și băuturile care fac parte dintr-o dietă obișnuită. Organismul metabolizează purinele și produce un reziduu numit acid uric.

În gută, medicul recomandă, de obicei, o dietă cu aport limitat de purine, alături de tratamentul medicamentos. Motivul este că acumularea acidului uric în circulația sanguină poate intensifica episoadele de gută.

„Centers for Disease Control and Prevention (CDC)”, instituție din Statele Unite care activează în domeniul sănătății și siguranței publice, enumeră printre alimentele bogate în purine:

• Carnea roșie 
• Organele, precum ficatul
• Berea și alte băuturi alcoolice 
• Produsele din carne procesată, precum sugiucul, cârnații și salamul
• Fructele de mare, precum midiile.

Legumele precum ciupercile, spanacul, conopida și sparanghelul, precum și leguminoasele uscate, au, de asemenea, un conținut ridicat de purine. Totuși, se consideră că nu intensifică episoadele de gută la fel de mult ca alcoolul și alimentele de origine animală.

Alimente recomandate în artrită

Grăsimile antiinflamatorii

• Grăsimile nesaturate: Uleiul de măsline, uleiul de avocado, alunele de pădure și uleiul de alune de pădure conțin un compus numit „oleocantal”, cu efecte antiinflamatorii.
• Acizii grași omega-3: Peștii grași, precum somonul, sardinele și heringul, conțin acizi grași omega-3. Persoanele vegetariene și vegane își pot crește aportul de omega-3 consumând nuci sau ulei de nuci. Aportul de omega-3 poate fi crescut și prin capsule cu ulei de pește, administrate sub supravegherea medicului. Cercetările susțin că administrarea zilnică a 600mg-1000mg de ulei de pește ar putea ameliora rigiditatea, umflarea și durerea articulară.

Legumele și fructele

Legumele și fructele, ale căror beneficii pentru sănătate sunt nenumărate, pot reduce simptomele persoanelor cu artrită.

Legumele și fructele al căror consum este recomandat de Arthritis Foundation în artrită sunt:

• Ceapa, usturoiul și prazul: Aceste legume conțin quercetină, un compus antiinflamator.
• Cartofii dulci, dovleacul și morcovii: Legumele portocalii și roșii conțin carotenoizi cu rol antioxidant.
• Legumele cu frunze verzi: Legumele precum varza, broccoli, mangoldul și spanacul au un conținut ridicat de antioxidanți. Totodată, conțin calciu, necesar sănătății oaselor.
• Citricele, kiwi și căpșunile: Aceste fructe sunt bogate în vitamina C, o vitamină antioxidantă. Se consideră că vitamina C ar putea contribui la protejarea oaselor și a cartilajului.

Ce este dieta antiinflamatoare?

Un model alimentar antiinflamator va contribui atât la îmbunătățirea sănătății, cât și la reducerea simptomelor persoanelor cu artrită. Dintre dietele cu efect antiinflamator, dieta mediteraneană este modelul alimentar cel mai cercetat.

- Subiect asociat: Beneficiile dietei mediteraneene pentru sănătate și efectele metabolice – Cum a devenit cea mai bună dietă din lume?

Dieta mediteraneană recomandă, în principal, consumul de legume, fructe, cereale integrale, leguminoase uscate, pește, carne albă slabă, ulei de măsline și fructe oleaginoase cu coajă lemnoasă. Totodată, susține consumul moderat de lapte și produse lactate și limitarea consumului de zahăr, alcool și carne roșie.

Arthritis Foundation afirmă că dieta mediteraneană ar putea reduce inflamația și durerea persoanelor cu osteoartrită și ar putea proteja împotriva riscului de fractură. Persoanele care urmează dieta mediteraneană, unul dintre modelele alimentare cel mai ușor de aplicat și de menținut, își pot controla și greutatea.

Un studiu amplu publicat în 2018 în revista Arthritis Research and Theraphy, care a inclus 1721 de pacienți cu artrită reumatoidă și un grup de control de 3667 de persoane,

• a concluzionat că persoanele care respectă dieta mediteraneană au un risc mai mic de a dezvolta artrită reumatoidă.

Un alt studiu, publicat în 2018 în revista The Open Rheumatology, susține că nivelul ridicat de antioxidanți din dieta mediteraneană

• ar putea reduce durerea pacienților cu artrită reumatoidă.

Alte recomandări care pot ajuta persoanele cu artrită:

• Exercițiile fizice ușoare: Exercițiile de intensitate scăzută, precum mersul, înotul și ciclismul, ajută la menținerea unei vieți active fără a afecta articulațiile.
• Metodele de preparare: Tehnicile folosite la prepararea alimentelor pot crește sau reduce pierderile de nutrienți. Prepararea la abur în locul fierberii, sotarea într-o cantitate mică de ulei ori prepararea la grătar în locul prăjirii în baie de ulei sunt utile pentru a preveni pierderile de nutrienți și pentru a consuma alimentele într-un mod mai sănătos.
• Expunerea la soare: Unele alimente conțin cantități mici de vitamina D. Totuși, consumul lor nu este suficient pentru a acoperi necesarul. De aceea, pentru un aport suficient de vitamina D, este necesară expunerea la soare timp de 15-20 de minute pe zi. Vitamina D obținută de la soare îmbunătățește sănătatea oaselor prin creșterea absorbției calciului.

Rezumat / Comentariu

Persoanele cu artrită trebuie să elimine sau să limiteze în dietă alimentele care intensifică inflamația din organism, precum zahărul, grăsimile trans și cele saturate. Deoarece și alimentele bogate în purine pot contribui la agravarea simptomelor, ar fi util să fie limitate. Consumul de legume, fructe, grăsimi nesaturate și acizi grași omega-3 are, în schimb, efect antiinflamator în organism. Analizând aceste recomandări, ne îndreptăm din nou către dieta mediteraneană, ca și în prevenirea și tratarea multor alte boli. Numeroase studii susțin că dieta mediteraneană îmbunătățește sănătatea și contribuie la reducerea inflamației. De aceea, putem recomanda respectarea dietei mediteraneene pentru a îmbunătăți sănătatea generală, a reduce riscul de artrită și a contribui la ameliorarea simptomelor acesteia.