Clasificarea riscului genomic depășește stadiul clinic în cancerul de prostată?

Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați, iar tratamentul său se bazează de obicei pe stadializarea clinică. Totuși, cazurile care prezintă comportamente biologice neașteptate în raport cu stadiul clinic al cancerului de prostată au atras întotdeauna atenția cercetătorilor. De exemplu, pacienții cu boală incipientă, dar biologie agresivă, sau cei cu boală avansată și evoluție mai blândă decât cea așteptată nu puteau fi adesea înțeleși pe deplin prin evaluările clinice tradiționale. Aceste situații oferă indicii importante despre diversitatea biologică și complexitatea cancerului.

În ultimii ani, în abordările de diagnostic și tratament ale cancerului de prostată, integrarea informațiilor genetice a permis o mai bună înțelegere a unor asemenea situații. Instrumentele avansate, precum clasificarea riscului genomic și markerii biologici, apar ca factori care completează stadializarea clinică sau care, în unele situații, sunt mai decisivi decât aceasta. Articolul va aborda importanța, definiția și metodele de aplicare ale stadializării clinice și clasificării riscului genomic în cancerul de prostată.

Definiția și importanța stadiului clinic: Stadiul clinic al cancerului de prostată descrie gradul de răspândire a cancerului în organism. Prin sistemul TNM (Tumoră, Nodul, Metastază) se evaluează dimensiunea și extinderea cancerului în prostată (T), răspândirea la ganglionii limfatici din apropiere (N) și prezența metastazelor la distanță (M). Stadializarea clinică este o metodă de bază pentru planificarea tratamentului și estimarea prognosticului (evoluția bolii). Boala incipientă poate fi în general controlată prin tratamente locale, precum operația sau radioterapia, în timp ce boala avansată necesită tratamente mai agresive și sistemice.

Definiția, importanța și realizarea clasificării riscului genomic: Clasificarea riscului genomic se bazează pe analiza structurii genetice a celulelor cancerului de prostată. Această analiză este utilizată pentru a prezice comportamentul celulelor canceroase, agresivitatea și răspunsul lor la tratament. Testele genomice presupun examinarea DNA prelevat din celulele canceroase pentru identificarea anumitor modificări genetice care pot influența prognosticul. Clasificarea permite prezicerea mai precisă a evoluției bolii și dezvoltarea unor strategii terapeutice personalizate. Ea arată că, chiar și în cancerul de prostată incipient, pacienții cu risc genomic ridicat pot necesita un tratament mai agresiv, completând astfel stadializarea clinică tradițională și asigurând un management mai cuprinzător al pacientului.

Studiu privind integrarea grupurilor de risc genomic și clinicopatologic

Society of Urologic Oncology Annual Meeting 2023(Reuniunea anuală a Societății de Oncologie Urologică) a găzduit prezentarea unui studiu care a arătat că distribuția riscului genomic la pacienții cu cancer de prostată poate varia considerabil între grupurile de stadii clinice. Cercetătorii sugerează că integrarea categoriilor de risc genomic și clinicopatologic ar putea îmbunătăți predicția rezultatelor clinice.

În studiu au fost utilizate două mari baze de date tumorale populaționale: Decipher Genomics Resource for Intelligent Discovery (GRID; 50981 de persoane) și Michigan Urological Surgery Improvement Collaborative (MUSIC; 1584 de persoane). Clasificatorul genomic Decipher a permis examinarea detaliată a distribuției riscului genomic la pacienții cu cancer de prostată din aceste două grupuri. Analiza subliniază importanța înțelegerii structurii genetice a pacienților și a influenței sale asupra riscului oncologic.

Vârsta mediană a pacienților a fost de 68 de ani în grupul GRID și de 66 în cohorta MUSIC. Nivelul median al antigenului specific prostatic a fost de 6,2 ng/mL în cohorta GRID și de 10,5 ng/mL în cohorta MUSIC.

Detaliile studiului

În cohorta GRID, 31,4% dintre pacienți au fost clasificați cu risc genomic ridicat, 18,5% cu risc intermediar și 50,2% cu risc scăzut. Distribuția în cohorta MUSIC a fost similară: 35,7%, 16,2% și, respectiv, 47,9%.

În ambele grupuri, riscul genomic a variat în toate stadiile STAR-CAP. De exemplu, la pacienții în stadiile IA-IC, 18,7% din cohorta GRID și 17,7% din cohorta MUSIC au prezentat risc genomic ridicat.

Cercetătorii au constatat și că estimările mortalității specifice cancerului de prostată (0,1% până la 49,2%) și ale metastazelor la distanță (0,3% până la 73,4%) variau considerabil în funcție de riscul clinic-genomic.

Stadiul bolii se modifică

Integrarea estimărilor de risc Decipher cu stadiile STAR-CAP a determinat reclasificări importante ale stadiului. Acestea au inclus creșterea sau scăderea cu cel puțin un stadiu (25,6% și, respectiv, 45,5%) și creșterea sau scăderea cu cel puțin două stadii (7,2% și, respectiv, 11,8%).

Cercetătorii își descriu studiul astfel: "Am constatat variații ample ale distribuției riscului genomic în interiorul și între grupurile de stadii clinice, ceea ce sugerează că integrarea grupurilor de risc genomic și clinicopatologic ar putea permite predicții mai diferențiate ale rezultatelor clinice relevante. Aceste constatări pot ajuta la individualizarea evaluării riscului, oferind estimări prognostice mai precise pentru pacienți."

Importanța studiului constă în faptul că integrarea factorilor de risc genomic dincolo de stadiile clinice permite estimarea mai precisă a prognosticului cancerului de prostată. Arătând că clasificarea genomică ar putea fi mai importantă decât stadiul clinic, studiul propune reevaluarea riscului pentru pacienții cu boală incipientă, dar risc genomic ridicat. Această abordare poate reprezenta un pas important în dezvoltarea unor strategii terapeutice personalizate, în special pentru cancerul de prostată.

Un alt studiu important pentru pacienții cu boală incipientă aflați în supraveghere activă

O altă cercetare discutată la același congres a evaluat legătura dintre scorurile clasificatorului genomic Decipher obținute la prima biopsie a pacienților cu cancer de prostată și trecerea lor de la supravegherea activă la tratament activ. Cercetarea a arătat că scorul Decipher este un indicator important și independent pentru îndrumarea către tratament a pacienților aflați în supraveghere activă.

Testul de clasificare genomică Decipher este acoperit de Medicare în SUA pentru cancerul de prostată în stadiu incipient (localizat).  

*

O nouă eră în clasificarea cancerelor

Valoarea clasificării riscului genomic nu se limitează la cancerul de prostată, ci este importantă și pentru o mare varietate de cancere. Cercetările arată că diferite tipuri de cancer împărtășesc anumite modificări genetice și că acestea au adesea roluri în reglarea expresiei genelor. Astfel de constatări ne pot ajuta să înțelegem mai bine legăturile genetice dintre diverse cancere și procesul general de dezvoltare a cancerului, contribuind la elucidarea fundamentelor genetice comune ale acestora.

Cercetarea de față seamănă cu studiile privind semnătura genetică , deoarece presupune analiza datelor genetice pentru a determina cum influențează modificările genetice riscul de cancer și care sunt legăturile genetice dintre numeroase tipuri de cancer. Aceste studii oferă informații aprofundate despre biologia moleculară și baza genetică a cancerului și pot deschide noi căi de diagnostic și tratament.

*

Explicația imaginii: Imaginea articolului a fost creată de ChatGPT 4.0 cu următoarea instrucțiune: "O imagine de blog în stil acuarelă, care reprezintă importanța testelor genomice în cancer"