Efectele cafelei asupra sănătății – Din toate perspectivele, pe scurt

Potrivit statutului său de cea mai consumată băutură din lume după apă, cafeaua este de mult timp un subiect de cercetare care atrage atenția cercetătorilor în medicină.

Potrivit Dr. Walter C. Willett, profesor de epidemiologie și nutriție la Facultatea de Medicină Harvard, au existat numeroase încercări timpurii de a stabili ce face sănătății noastre toată cafeaua consumată, dar deficiențele de design ale studiilor ne împiedică să ajungem la rezultate relevante și convingătoare.

Willett: „Publicarea unui articol despre cafea este aproape o paradă pentru epidemiologi”, spune el. „Important este că studiile și-au îmbunătățit mult calitatea în timp, parțial deoarece acum aproape toate sunt prospective (urmăresc viitorul), mult mai mari și cu o urmărire mai îndelungată.”

Acest lucru a dus la o schimbare importantă a modului în care privim efectele cafelei asupra sănătății umane.

Discuțiile despre cafea continuă să evolueze din anii 1970-80, când incidența cancerului și bolilor cardiovasculare a început să crească. Aceste boli fac parte din categoria bolilor netransmisibile, ocupă primele două locuri între cauzele de deces și afectează anual zeci de milioane de persoane în întreaga lume. Relația cafelei cu aceste două grupe de boli pare destul de complexă, deși predomină opinia că este benefică.

Cercetări științifice privind efectele cafelei asupra sănătății?

În cea mai importantă revistă științifică medicală din lume, New England Journal of Medicine (NEJM), articolul publicat în iulie 2020 de Willet și colegii săi, „Coffee, Caffeine, and Health”, arată că un consum de cafea de până la 3-5 căni pe zi este acum o piatră de temelie a alimentației noastre. Astfel, sistemele noastre de organe sunt practic scăldate în cofeină, care are numeroase avantaje și riscuri pentru sănătate. Se consideră, așadar, că un asemenea consum de cafea este legat de prevenirea multor boli cronice.

Să privim datele mai convingătoare privind beneficiile propuse ale cafelei:

Cafeaua și riscul de deces din toate cauzele

În ultimul deceniu au apărut, din mai multe analize populaționale de mare amploare, date convingătoare că băutul cafelei reduce mortalitatea din toate cauzele. Această asociere a fost raportată de cercetători din Japonia, Regatul Unit și Statele Unite, iar beneficiul este evident chiar și după clasificarea în funcție de origine etnică.

O meta-analiză publicată în 2019 a constatat că efectele cafelei de reducere a mortalității apar chiar și după luarea în considerare a factorilor de risc precum fumatul, alcoolul, vârsta și greutatea. Beneficiul este observat la cei care consumă până la 8 cești pe zi, indiferent dacă este cafea cu sau fără cofeină, instant ori filtrată/măcinată, precum și la persoanele cu polimorfisme genetice care codifică un metabolism al cofeinei mai lent sau mai rapid.

Diabetul și cafeaua

Fiecare 1 cană suplimentară de cafea consumată zilnic poate reduce riscul de diabet cu până la 7%. Invers, reducerea consumului pe parcursul a 4 ani a fost asociată unui risc mai mare de diabet de tip 2. Efectele protectoare ale cafelei pot fi cele mai puternice când este consumată la prânz.

Pentru a explica posibilele efecte antidiabetice ale cafelei au fost propuse diferite căi biologice. Atât cafeaua cu cofeină, cât și cea fără cofeină par să reducă rezistența la insulină hepatică (din ficat) și să ofere protecție împotriva alterării toleranței la glucoză. Analize suplimentare au asociat consumul de cafea cu îmbunătățiri ale funcției celulelor adipoase și ficatului și cu o reducere a masei adipoase.

Specificul cafelei constă în polifenolii pe care îi conține, mai precis în acidul clorogenic. Cafeaua este de fapt cea mai mare sursă alimentară a acestor polifenoli specifici. Acest polifenol este probabil legat de unele beneficii asupra controlului glicemiei care stau la baza asocierilor pozitive observate între cafea și diabetul de tip 2.

Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare și cafeaua

Se raportează că persoanele care beau cafea au o probabilitate semnificativ mai mică de a dezvolta boală cardiovasculară (a inimii și vaselor de sânge), iar beneficiul maxim este observat la cei care consumă regulat 3 până la 5 cești de cafea pe zi. Meta-analizele studiilor prospective au asociat consumul de cafea cu un risc redus de boală coronariană, insuficiență cardiacă și fibrilație atrială.

Consumul regulat de cafea nu pare să afecteze tensiunea arterială și poate chiar să ducă la o reducere modestă a riscului de hipertensiune. Scăderile semnificative ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice produse de acidul clorogenic îl pot face și pe acesta un factor implicat.

Consumul de cafea poate reduce oxidarea lipoproteinelor cu densitate mică (LDL, colesterolul rău), markerii inflamatori și nivelurile markerilor proteici asociați bolilor cardiovasculare, precum leptina și proteina-1 de tip chitinază-3.

Este mai puțin sigur dacă un consum de cafea reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral. O meta-analiză din 2014 a raportat o asociere slabă, în timp ce o meta-analiză recentă cu 2,4 milioane de participanți a constatat o reducere cu 21% a riscului de accident vascular cerebral la cei care consumau 3 până la 4 cești pe zi.

Efectul cafelei asupra colesterolului pare să depindă în mare măsură de forma în care este consumată. Cafeaua nefiltrată (de exemplu, espresso, cafeaua turcească) conține cantități deosebit de mari din „cel mai puternic compus care crește colesterolul cunoscut în alimentația umană”, numit kafetol. Într-un studiu din 2020, Cornelis și colegii săi au arătat că, deși formulele de espresso nefiltrate duc la niveluri mai ridicate de LDL, efectul nu a fost observat la cei care beau cafea măcinată standard sau instant.

Cancerul și cafeaua

Potențialul cafelei de a reduce riscul mai multor cancere a atras mult interes în literatură. Pe acest subiect, o analiză-umbrelă a 28 de meta-analize publicată în 2020 a arătat că cele mai puternice asocieri sunt cu cancerul uterin și hepatic. Willett a spus că apreciază cercetarea din 2017 a lui Bravi și a colegilor, care a constatat o scădere semnificativă a riscului de carcinom hepatocelular (cancer hepatic) odată cu creșterea consumului de cafea, drept „cea mai importantă dovadă relativ nouă” privind beneficiile cafelei pentru sănătate. Deși ratele cancerului endometrial (uterin) par să scadă atât cu cafea cu cofeină, cât și fără cofeină, numai prima pare să aibă acest efect asupra carcinomului hepatocelular.

Asocieri moderate între consumul de cafea și reducerea riscului diferitelor cancere au fost raportate în: cancerul de sân cu receptori estrogenici negativi și după menopauză, melanom, cancerul cutanat bazocelular, cancerul cavității bucale și faringelui, cancerul colorectal și cancerul de prostată.

Efectele neurologice și psihiatrice ale cafelei

Primul studiu amplu pe acest subiect a raportat că persoanele care consumă cafea în mod cronic, comparativ cu cele care nu o fac, prezintă o concentrare mai bună, un control motor superior și o stare de veghe crescută. Studiile mai vechi nu au găsit o legătură între cafea și îmbunătățirea funcțiilor cognitive.

Proprietățile cafelei de îmbunătățire a dispoziției pot avea un rol în ameliorarea tulburărilor de sănătate mintală. Atât nivelurile mici, cât și cele mari de consum de cafea oferă reduceri relativ importante, de aproximativ 30%, ale ratelor depresiei. Într-un studiu remarcabil, față de cei care beau 1 cană sau mai puțin pe săptămână, persoanele care beau 2 până la 3 și 4 sau mai multe căni pe zi aveau un risc de suicid cu aproximativ 45% mai mic.

S-a sugerat că un consum de cafea oferă beneficii protectoare împotriva unor afecțiuni neurodegenerative. La cei cu afectare cognitivă ușoară, consumul de cafea a fost asociat unui risc mai mic de demență sau întârzierii debutului acesteia. S-a demonstrat că un consum continuu de cafea reduce riscul bolii Parkinson și poate avea un rol în prevenirea corpusculilor Lewy.

Totuși, astfel de efecte observate se pot datora în primul rând rolului cofeinei din cafea, care are proprietăți neuroprotectoare cunoscute (protejarea sistemului nervos) și influențează dispoziția pe termen scurt prin modificarea activității serotoninei și dopaminei. În special, cafeaua fără cofeină nu a arătat o valoare protectoare în boala Parkinson și riscul de suicid și nici un efect de îmbunătățire a performanței cognitive.

Boala hepatică și cafeaua

O analiză-umbrelă din 2017 a meta-analizelor despre efectele cafelei asupra mai multor rezultate de sănătate a concluzionat că cele mai puternice asocieri pozitive sunt cele cu rezultatele hepatice.

Creșterea consumului cu 2 căni pe zi reduce mult ciroza alcoolică și mortalitatea asociată. Consumatorii de cafea nu numai că își reduc semnificativ riscul de a dezvolta boală hepatică grasă non-alcoolică, dar, dacă au această afecțiune, sunt și mai bine protejați împotriva fibrozei hepatice. În plus, pare să încetinească evoluția bolii hepatice la pacienții cu hepatită C avansată.

În spatele acestor efecte ale cafelei par să se afle următoarele mecanisme potențiale: Cafeaua este o sursă importantă de cofeină, care acționează ca antagonist al receptorilor de adenozină, stimulează remodelarea țesuturilor, prevenind astfel potențial fibroza hepatică și limitând totodată capacitatea colagenului de a se acumula în ficat.

COVID-19 și cafeaua

În Regatul Unit s-a desfășurat un studiu publicat în mai 2021 în Nutrients, iar în acest studiu s-a constatat că la cei care beau 1 ceașcă de cafea sau mai mult pe zi, riscul de COVID-19 era cu 10% mai mic decât la cei care nu beau. Consumul de cafea reduce și riscul de pneumonie (inflamație pulmonară) la vârstnici. Deși nu este un studiu prospectiv, este un rezultat pozitiv care merită cercetat.

De ce cafeaua?

Consensul că poate îmbunătăți multe aspecte ale sănătății umane a crescut odată cu apariția unor date de calitate mai bună. Totuși, va fi nevoie de mult mai multe studii pentru a identifica care dintre cei peste 1000 de compuși cunoscuți din cafea sunt asociați acestor efecte.

Willet a spus: „Trebuie să reținem că cafeaua este o sămânță, iar funcția principală a unei semințe este protejarea embrionului viu al plantei de microbi”. „De aceea, semințele au în general multe componente cu efecte antioxidante și antiinflamatoare, iar semințele de cafea sunt neobișnuit de bogate în polifenoli și alți antioxidanți. Acestea pot fi responsabile de beneficiile observate, dar încă nu suntem siguri.”

Consumul de cafea nu este lipsit de riscuri

Consumul de cafea nu este lipsit de riscuri; cafeaua cu cofeină poate crește riscul de glaucom, poate ridica tensiunea arterială și frecvența cardiacă la cei neobișnuiți cu ea, poate afecta calitatea somnului și poate provoca anxietate, disforie și – rar – simptome psihotice sau maniacale. Având în vedere asocierea cu greutatea mică la naștere și pierderea sarcinii, aportul de cofeină în sarcină trebuie redus sau eliminat. Este important să reținem și că nu toate cafelele sunt produse la fel. O băutură foarte dulce cumpărată de la lanțul local de magazine nu este același lucru cu o ceașcă fierbinte de cafea neagră filtrată.

Pe de altă parte, nu știm cu adevărat care sunt efectele cofeinei asupra persoanelor cu sănătate deja precară sau asupra creierelor în dezvoltare ale copiilor.

Totuși, cei mai mulți dintre noi putem continua să ne bucurăm de pauzele de cafea fără îngrijorare.

Willett a spus: „Pentru pacienții care își exprimă îngrijorările legate de consumul de cafea, cred că medicii îi pot liniști pe cei care se bucură de această băutură”.

O cană de cafea poate face mult mai mult decât să vă ia povara zilei și să vă trezească.