Eliberarea bolnavilor psihic din lanțuri în 1793 — tratați, nu pedepsiți

În 1801, medicul francez Philippe Pinel, în cartea sa "A Treatise on Insanity" (Un tratat despre nebunie), a descris tratamentul îngrozitor la care erau supuși pacienții spitalelor psihiatrice franceze: „Sângele maniacilor era extras uneori atât de risipitor încât se putea pune întrebarea dacă bolnavul sau medicul său era nebun.” (probabil în scop de flebotomie ).

Când a devenit directorul Spitalului Bicêtre în 1793, Pinel a susținut că pacienții cu tulburări psihice trebuie priviți prin prisma „bolii”, nu pedepsiți considerând că erau posedați de o ființă diabolică sau că acțiunile lor erau păcătoase.

Ideea tratării pacienților cu bunătate era revoluționară într-o epocă în care aceștia erau bătuți, înlănțuiți, înfometați, învârtiți pe scaune până vomitau și uneori expuși asemenea animalelor.

Pinel a învățat mult de la directorul spitalului, Jean-Baptiste Pussin, care susținea tratarea pacienților cu un interes sincer. În jurul anului 1793, Pussin și Pinel au scos lanțurile câtorva pacienți de la Bicêtre, le-au observat atent evoluția și au văzut îmbunătățiri la mulți dintre ei. Interzicând pedepsele aspre, Pinel a insistat asupra unei alimentații mai bune, a serviciilor de reabilitare pentru angajați și a ținerii unor dosare atente ale pacienților. Considera totodată că avea nevoie de personal inteligent și grijuliu, capabil să lucreze mai eficient cu bolnavii psihic. Ca rezultat al acestei abordări, decesele din spital au scăzut dramatic, iar numărul pacienților externați a crescut. În 1795, Pinel a devenit directorul Spitalului Salpêtrière, cel mai mare spital psihiatric din Europa. A aplicat cu succes reforme asemănătoare și a început să fie cunoscut drept unul dintre fondatorii psihiatriei. Pinel și-a numit abordarea umană "traitement moral" (tratament moral) și a subliniat necesitatea folosirii „abordării cu grijă” ca etapă psihologică preliminară, înaintea tratamentului fizic.

Alți reformatori ai spitalelor psihiatrice din aceeași perioadă sunt britanicul quaker William Tuke, care a creat un refugiu pentru bolnavii psihic în 1792, și medicul italian Vincenzo Chiarugi, care a promovat tratamentul uman la un spital din Florența în 1788.

Descrierea imaginii articolului: Clădirea cunoscută anterior ca Spitalul Psihiatric de Stat Buffalo a fost proiectată în 1870 de arhitectul Henry Hobson Richardson. A găzduit bolnavi psihic până la mijlocul anilor 1970, pacienții fiind separați în funcție de sex.

Personalități istorice menționate în articol: William Tuke (1732–1822), Philippe Pinel (1745–1826), Jean- Baptiste Pussin (1745–1811), Vincenzo Chiarugi (1759–1820)

• Subiectul anterior: Ambulanța în 1792 - din Antichitate până astăzi
• Subiectul următor: Medicina complementară sau alternativă (MCA) - 1796