Există un risc de cancer mamar după apariția nodulilor mamari benigni?

Afecțiunile mamare benigne (chisturi, fibroadenom, adenoză, necroză grasă, papilom etc.) sunt asociate cu un risc crescut de apariție a cancerului mamar și au fost propuse ca factor de risc pentru personalizarea strategiilor de screening al cancerului mamar. Acest risc variază considerabil în funcție de caracteristicile patologice / tipul nodulilor mamari benigni. Potrivit cercetătorilor spanioli, modul în care este depistată afecțiunea mamară benignă poate indica probabilitatea prezenței cancerului. Acest lucru subliniază încă o dată importanța urmăririi regulate prin mamografie. Rezultatele echipei conduse de șeful Departamentului de Epidemiologie al Hospital del Mar Medical Research Institute din Barcelona, Dr. Xavier Castells , au fost prezentate la cea de-a 12. Conferință Europeană de Cancer Mamar.

Afecțiunea mamară benignă depistată la prima examinare de screening mamar a unei femei este clasificată drept afecțiune mamară benignă „prevalentă” (răspândită), iar cazurile depistate la examinările ulterioare sunt clasificate drept afecțiune mamară benignă „incidentă” (nou apărută).

O altă cercetătoare a studiului, Dr. Marta Román, le-a declarat participanților la conferință: „Rezultatele noastre arată că femeile diagnosticate cu o afecțiune mamară benignă începând cu a doua examinare de screening au un risc de cancer mamar semnificativ mai mare decât cele cu o afecțiune mamară benignă la prima mamografie de screening.”

Detaliile studiului care a inclus 600 de mii de femei

• Cercetătorii au analizat datele a 629.087 de femei, cărora li s-au efectuat 2.327.384 de mamografii între 1995-2015, și le-au urmărit până în 2017.
• Au constatat că femeile diagnosticate cu o afecțiune mamară benignă aveau o probabilitate de a dezvolta cancer mamar de 2,67 ori mai mare decât femeile fără acest diagnostic. La cele cu o afecțiune mamară benignă depistată la prima mamografie, riscul era de 1,87 ori mai mare. Așadar, riscul crește și atunci când afecțiunile mamare benigne apar la mamografiile ulterioare și devin mai răspândite.
• De asemenea, în funcție de prezența sau absența unor modificări ale celulelor ductale din țesutul mamar, precum hiperplazia, au clasificat afecțiunile mamare benigne ca proliferative (cu creștere rapidă) sau neproliferative. În acest studiu, cercetătorii au constatat că femeile cu o afecțiune mamară benignă proliferativă aveau un risc de cancer mamar de 3,28 ori mai mare decât femeile fără afecțiuni mamare, iar cele cu o afecțiune mamară benignă neproliferativă aveau un risc de 1,96 ori mai mare.

Dr. Román a explicat: „Am identificat cel mai mare risc de cancer mamar la femeile cu o afecțiune mamară benignă incidentă (apărută ulterior) și proliferativă. Riscul de cancer mamar era de aproape 4 ori mai mare decât la femeile fără o afecțiune mamară benignă.”

Pentru a înțelege mai bine rezultatele studiului, iată un exemplu:

Riscul de cancer mamar este mai mare la persoanele cu noduli mamari benigni decât la cele fără astfel de noduli; acest lucru nu este pus la îndoială. Există însă o diferență între prezența unor noduli mamari benigni încă de la început și apariția ulterioară, rapidă, a acestora. Dacă la prima mamografie a unei femei nu există noduli cu aspect benign, dar aceștia apar la examinările ulterioare, situația indică formațiuni mamare cu creștere rapidă și crește și riscul dezvoltării unei formațiuni maligne (canceroase) la nivelul sânului.

Comentarii privind rezultatele

Cercetătorii speră că rezultatele lor vor fi utile pentru conceperea unor strategii personalizate de screening al cancerului mamar, care să îmbunătățească eficacitatea acestuia.

Probabilitatea ca o femeie să beneficieze de mamografie depinde de riscul ei de a dezvolta, pe parcursul vieții, un cancer mamar semnificativ clinic. Luarea în considerare a factorilor individuali de risc, dincolo de vârstă, ar trebui să permită împărțirea femeilor în grupuri cu niveluri diferite ale riscului de cancer mamar. Screeningul personalizat, bazat pe risc, care depășește actuala recomandare de tip „aceeași măsură pentru toată lumea”, poate îmbunătăți eficacitatea screeningului cancerului mamar. Utilizarea informațiilor despre afecțiunile mamare benigne, alături de alți factori, pentru dezvoltarea abordărilor de screening bazate pe risc poate ajuta la estimarea probabilității ca o femeie să dezvolte sau nu cancer mamar într-o anumită perioadă.

În funcție de riscul individual de cancer mamar, pot fi avute în vedere strategii diferite de screening pentru fiecare femeie: mamografie, ecografie sau imagistică prin rezonanță magnetică și modificarea intervalului de screening, cu examinări la 6 luni, anual sau o dată la 2 ani.

Aceste rezultate îi vor ajuta pe medici să înțeleagă riscurile diferite asociate afecțiunilor mamare benigne și să îmbunătățească precizia estimărilor riscului de cancer mamar.

• V-ar putea interesa: Cancerul mamar și nodulii mamari benigni la adolescente