La ce vârstă trebuie începută mamografia și cât de frecvent trebuie făcută?

Cea mai importantă strategie în combaterea cancerului este detectarea precoce. Cancerul de sân poate fi tratat cu succes dacă este identificat precoce. Respectarea regulată a screeningului recomandat este foarte importantă pentru acest cancer care apare la aproape una din 8 femei. Totuși, nu sunt puține femeile care nu doresc screening regulat sau îl consideră chiar dăunător.

În 2015, JAMA a publicat o metaanaliză a studiilor din SUA între 2000 și 2014, 3 mari studii randomizate, analizând beneficiile și daunele screeningului recomandat femeilor pentru diagnosticul precoce. În toate grupele de peste 40 de ani, la femeile urmărite mamografic 13 ani, riscul de deces prin cancer mamar scăzuse cu aproximativ %20.

- Ce este metaanaliza? Metaanalizele sunt cercetări ample care reunesc rezultatele mai multor studii independente despre un subiect și le analizează statistic. Rezultatele lor constituie cele mai puternice dovezi științifice.- 

În martie 2018 au fost publicate similar rezultatele unei noi metaanalize de screening mamar. Au fost examinate datele din 2006-2011 din Olanda, la femei de 50 până la 70 de ani cu cancer mamar, în total 72.612 femei. Mai ales participarea regulată la screening mamografic reducea riscul de deces prin cancer mamar cu %20.

În același studiu, la femeile care nu participau regulat la programul de screening, proporția diagnosticelor în stadiu avansat era de 3 ori mai mare.

„Nu este însă corect să percepem mamografia drept instrument de protecție împotriva cancerului. Prin mamografie, înaintea simptomelor cancerului de sân cu ani, pot fi identificate modificări mamare potențial cancerigene. Mamografia este o metodă imagistică valoroasă care ajută la găsirea cancerului precoce, când tratamentul este cel mai eficient, în locul unui diagnostic avansat, reducând astfel riscul de deces.”

Mamografia are însă și riscuri ca instrument de screening. Cel mai discutat este găsirea unei suspiciuni care se dovedește inofensivă, determinând biopsii inutile, numite medical „supradiagnostic”. Aceasta apare mai des la femeile de 40-45 de ani. După 45 de ani, probabilitatea scade și metoda este considerată mai sigură. De aceea, întrebarea dacă mamografia trebuie începută la 40 sau 45 de ani este foarte controversată.

Cui, între ce vârste și pentru cât timp îi este recomandat screeningul mamografic?

Pentru femeile fără antecedente familiale de cancer mamar și cu risc normal de cancer de sân, ghidul Societății Americane de Cancer, American Cancer Society-ACS, este folosit frecvent în întreaga lume.

Conform acestuia:

• Femeile cu risc mediu trebuie să înceapă mamografiile la 45 de ani.
• Dacă doresc însă, femeilor trebuie să li se ofere dreptul la screening de la 40 de ani. Profesioniștii trebuie să le ajute în această privință. 
• Femeilor de 45 - 55 de ani trebuie să li se recomande mamografie anuală; celor fără risc la screeningurile regulate până atunci, trecerea la intervale de 2 ani când medicul recomandă. 
• După 55 de ani, femeilor care doresc trebuie să li se ofere dreptul la mamografie anuală. 
• Femeile sănătoase, cu speranță de viață estimată de cel puțin 10 ani, trebuie să continue screeningul mamografic regulat.
• Examinarea medicală într-o unitate sanitară sau autoexaminarea mamară în scop de screening nu mai sunt recomandate.

Potrivit American Cancer Society (ACS), care sunt criteriile pentru risc înalt de cancer de sân?

Trebuie discutate cu medicul antecedentele medicale personale și familiale. În general însă,

• Femeile cu cancer de sân în familie, la o rudă de gradul întâi precum mama, sora sau fiica,
• Femeile cu mutație genetică ereditară cunoscută (BRCA1 sau BRCA2),
• Femeile care, între 10 și 30 de ani, au primit la nivel toracic radioterapie și
• Femeile cu antecedente personale de cancer mamar sunt considerate cu risc înalt pentru un al doilea cancer de sân. Cele din afara grupului sunt considerate cu risc normal/mediu.

-Subiect asociat: Cum trebuie monitorizate și tratate persoanele cu cancer de sân ereditar?

La persoanele cu risc înalt, ce vârstă de început, frecvență și metodă de screening se recomandă?

La risc înalt se recomandă în plus față de mamografie, fără a o înlocui, RM mamară (rezonanță magnetică) . Totuși, nu există dovezi suficiente pentru efectuarea anuală regulată a RM. Se recomandă mai ales persoanelor cu antecedente de cancer mamar, carcinom ductal in situ (DCIS), carcinom lobular in situ (LCIS), hiperplazie ductală atipică (ADH) sau lobulară atipică (ALH), ori cu sâni mamografic „extrem” sau „heterogen” denși , efectuându-se RM în aceste situații.

-Subiect asociat:  Mase mamare necanceroase care cresc riscul de cancer

Vârsta începerii screeningului la risc înalt trebuie stabilită după discuția cu medicul. Pentru majoritatea se recomandă însă începerea RM și mamografiei la 30 de ani și continuarea cât timp sunt sănătoase.

De ce a schimbat ghidul ACS vârsta de rutină de la 40 la 45 de ani?

Studiile arată risc oncologic mai mic la 40-44 de ani și risc puțin mai mare al daunelor prin suspiciuni fals pozitive și supradiagnostic; de aceea nu este necesar începutul la 40 de ani. Echilibrul beneficii-daune devine mai favorabil după 45 de ani.

Ce trebuie să facă o femeie la 40 de ani?

La unele femei poate predomina teama de cancer. Dacă doresc minimizarea posibilității omiterii unei leziuni cu adevărat suspecte detectabile precoce, nu există inconvenient în începerea mamografiei la 40 de ani. Trebuie discutate teama și metoda optimă cu medicul.

De ce, potrivit ACS, mamografiile anuale devin bienale după 55 de ani, adică la 2 ani?

Deși cancerul mamar este mai frecvent după menopauză, tinde să crească mai lent la acele vârste. Și densitatea mamară scade cu vârsta, facilitând detectarea. Pentru cele care nu doresc screening la 2 ani, urmărirea anuală după 55 de ani rămâne o altă opțiune.

Radiația mamografiei provoacă cancer?

Mamograful este un aparat radiologic special care poate obține imagini cu doză mică de radiații. Principala diferență față de radiografia clasică este imaginea de calitate mai mare la doză mai mică.

Multe studii sugerează că radiația mamografiei nu provoacă cancer. Unele indică însă variația riscului după frecvență, doză și durata expunerii. La femeile obeze, cu sâni mari sau țesut dens, doza mai mare necesară imaginii poate deci crește riscul. Totuși, nu ar fi greșit să spunem că incidența și mortalitatea cancerului mamar asociat radiației din strategiile recomandate sunt mici comparativ cu decesele prin cancer mamar neprovocat de radiații.

Potrivit ACS, examinarea mamară manuală nu mai este recomandată!

Examenul clinic mamar este efectuat de medic. Anterior, femeilor li se recomanda și autoexaminarea lunară și consultarea medicului pentru mase suspecte palpabile. Ultimul ghid ASC recomandă să nu se mai facă examen clinic ori autoexaminare manuală pentru screeningul cancerului de sân.

Motivul este că studiile recente, spre deosebire de rezultatele vechi, arată o contribuție mică a examenului clinic la diagnosticul precoce, iar asocierea palpării cu mamografia crește leziunile fals suspecte. Similar, dovezile arată că autoexaminarea lunară nu ajută la reducerea deceselor prin cancer mamar.

Dacă observă însă vizual o anomalie ori simt o formațiune diferită în sân, femeilor li se recomandă obligatoriu să o discute cu un medic.

Deși imperfectă, mamografia este considerată și astăzi cea mai eficientă metodă de screening pentru diagnosticul precoce al cancerului mamar. Trebuie amintit că screeningul regulat este un instrument valoros pentru reducerea poverii bolii la femei. 

SUBIECTE ASOCIATE 

Noutăți în tratamentul cancerului de sân - 2017 și 2018

Cancerul de sân mi-a schimbat viața, dar schimbarea a fost pozitivă

Simptomele metastazelor cancerului mamar – ce trebuie urmărit?