O practică ce ar putea înlocui medicația pentru anxietate: meditația

Un nou studiu arată că „reducerea stresului bazată pe mindfulness (MTSA)”, un tip de meditație, este la fel de eficientă pentru persoanele cu anxietate (îngrijorare excesivă) ca antidepresivul escitalopram (Cipralex, Citoles, Secita etc.), folosit ca tratament medicamentos de primă linie.

Dr. Elizabeth A. Hoge, cercetătoare și directoarea Programului de Cercetare a Tulburărilor de Anxietate de la Centrul Medical al Universității Georgetown, Washington, a declarat: „Le recomand medicilor să includă instruirea în meditație printre opțiunile posibile pentru pacienții diagnosticați cu tulburări de anxietate. Nu ar trebui să ezite să recomande cursuri de meditație în grup, cu prezență fizică.”.

O problemă foarte frecventă: anxietatea

Tulburările de anxietate, inclusiv anxietatea generalizată, socială, tulburarea de panică și agorafobia, afectează aproximativ 301 milioane de oameni în lume și constituie cel mai frecvent tip de tulburare mintală. Din cauza frecvenței, Grupul Operativ pentru Servicii Preventive din SUA, de exemplu, recomandă screeningul pentru anxietate.

Medicamentele și terapiile cognitiv-comportamentale sunt tratamente eficiente. Totuși, unii pacienți nu au acces, nu răspund sau nu se simt confortabil într-un cadru psihiatric. Din aceste motive, meditația mindfulness, tot mai populară, poate ajuta persoanele care se confruntă cu îngrijorare. Dr. Hoge spune că,practicând meditația mindfulness, oamenii pot învăța să nu fie absorbiți de aceste gânduri .

Reducerea anxietății prin meditație mindfulness

La 9 noiembrie 2022, JAMA Psychiatry a publicat un studiu despre meditația mindfulness, în locul medicamentelor, ca opțiune de primă linie pentru tulburările de anxietate.

Studiul a inclus 276 de pacienți cu tulburări de anxietate, mai ales generalizată sau socială. Vârsta medie era de 33 de ani, 75% erau femei, 59% albi, 15% negri și 20% asiatici.

Cercetătorii au împărțit aleatoriu pacienții în două grupuri;

1. 136 de pacienți au practicat meditația
2. 140 au primit escitalopram, un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei, folosit în prima linie a tratamentului medicamentos al anxietății

Cursurile de meditație includeau 2,5 ore în timpul săptămânii și o zi întreagă într-un weekend. Participanții au făcut și ședințe ghidate de 45 de minute zilnic acasă, învățând conștientizarea respirației, scanarea corpului și mișcarea conștientă.

Grupul escitalopram a primit inițial 10 mg oral pe zi. La cei care tolerau bine, doza a crescut la 20 mg în a doua săptămână.

Rezultatele inițiale au fost evaluate fără știrea participanților, cu scala Clinical Global Impression of Severity (CGI-S). Dr. Hoge a explicat că scala măsoară severitatea generală de la 1, deloc bolnav, la 7, extrem de bolnav, și poate evalua diferite tulburări de anxietate.

Studiul a fost încheiat de 208 persoane, iar scorurile CGI-S au fost următoarele;

• În grupul de meditație, scorul inițial era 4,4, iar la sfârșitul săptămânii 8 s-a observat o ameliorare medie de 1,35 puncte.
• În grupul escitalopram, scorul inițial era 4,5, iar la sfârșitul săptămânii 8 ameliorarea medie era de 1,43 puncte.

Despre rezultatele studiului

Dr. Hoge a comentat astfel:

"Remarcabil este că medicamentele au funcționat foarte bine, ca de obicei, dar și meditația a funcționat foarte bine. Am observat o reducere a simptomelor de aproximativ 30% în ambele grupuri. Rezultatele ne arată că meditația, mai ales mindfulness, poate fi utilă ca primă linie în tulburările de anxietate."

Rezultatul raportat de pacienți pe scala generală a severității și afectării prin anxietate nu a arătat nici el o diferență semnificativă între grupuri. Dr. Hoge a spus: "Autoraportarea este importantă, deoarece oferă două moduri de a privi informațiile." Ea a adăugat că participanții au spus că meditația îi ajută în relațiile personale și să fie „mai blânzi cu ei înșiși”.

"Meditația include o învățătură implicită de a accepta propriile gânduri fără judecată, ceea ce îi învață pe oameni autocompasiunea."

Reacții legate de tratament, precum tulburări de somn, greață, oboseală și cefalee, au apărut la puțin peste 78% din grupul escitalopram, față de doar 15% din grupul de meditație, ca reacții adverse. Dr. Hoge a spus că cea mai frecventă reacție la meditație a fost anxietatea, lucru „contraintuitiv”, dar care reprezenta „o anxietate momentană”.

"La cei care meditează apar poate emoții cărora nu le acordaseră atenție și au astfel ocazia de a lucra cu ele."

Următoarea reacție frecventă era oboseala. Dr. Hoge a spus că este „logic”, deoarece participanții renunță temporar la telefon, un stimul, și nu mai sunt stimulați.

Dr. Hoge spune că oricine poate învăța meditația, deși aceasta cere timp și implicare.

Psihiatrul dr. Gregory Scott, cadru didactic la Școala de Medicină Dell a Universității Texas și autorul cărții The Self-Healing Mind: An Essential Five-Step Practice for Overcoming Anxiety and Depression and Revitalizing Your Life, a comentat studiul astfel: „Rezultatele nu sunt surprinzătoare, deoarece mindfulness, inclusiv spiritualitatea, exercițiile de respirație și meditația, este o intervenție «testată în timp și dovedită». Este încurajator că asemenea studii sunt efectuate acum și că există mai multe dovezi pentru aceste intervenții, astfel încât să poată intra în ghidurile standard. Mindfulness poate produce "îmbunătățiri durabile, pe termen lung" ale stării de sănătate. Putem spune că exercițiile zilnice de 45 de minute acasă, incluse în studiu, nu necesită atât de mult timp când discutăm despre beneficiile pe care le putem obține treptat.”

Deoarece majoritatea participanților erau femei și nu trebuie uitat că „și bărbații sunt anxioși”, dr. Brown a spus că studiul ar trebui repetat „cu un grup mai divers de participanți”.