Obezitatea nu se rezolvă prin sfaturi simple precum „Mănâncă mai puțin, mișcă-te mai mult”

Obezitatea, devenită o epidemie mondială și una dintre cele mai mari probleme de sănătate, este adesea înțeleasă greșit atât de public, cât și de profesioniștii din sănătate. Sfaturi simple precum „Mănâncă mai puțin, mișcă-te mai mult” ignoră factorii biologici, genetici și de mediu complecși ai obezității și reduc problema la o simplă lipsă individuală de voință. Asemenea abordări întăresc prejudecățile față de obezitate și influențează negativ atât politicile de sănătate publică, cât și practica clinică.

Realități științifice și concepții sociale greșite

Un grup internațional de 36 de experți a publicat în 2020, în Nature Medicine , pentru a pune capăt stigmatizării obezității, o declarație comună , subliniind că opinii răspândite precum „Obezitatea este o alegere și poate fi inversată mâncând mai puțin și făcând mai multă mișcare” sunt înșelătoare . Aceste presupuneri orientează greșit politicile de sănătate publică, creează confuzie în mesajele din mass-media și îngreunează accesul la tratamente bazate pe dovezi.

Factori genetici și biologici

Obezitatea apare prin combinarea multor factori complecși, precum predispoziția genetică, dezechilibrele hormonale, factorii metabolici și influențele mediului. De exemplu, gena FTO (Fat Mass and Obesity-Associated gene) a fost asociată cu riscul de obezitate. Studiile arată că persoanele care au gena FTO prezintă un indice de masă corporală (IMC) mai ridicat.

În special, polimorfismele precum rs9939609 (T/A) ale genei FTO , numite SNP-uri (polimorfisme de un singur nucleotid), favorizează semnificativ luarea în greutate și cresc riscul de obezitate la persoanele care au această genă. S-a constatat că persoanele cu această variantă cântăresc cu aproximativ 3 kg mai mult și au un risc de obezitate de 1,67 ori mai mare decât cele fără varianta de risc.

Efectul genei FTO asupra obezității este legat de rolul său în aportul energetic și senzația de sațietate. Persoanele cu anumite variante ale genei FTO (modificări genetice) tind să prefere alimente cu un conținut energetic mai ridicat, ceea ce poate duce la supraalimentare. În plus, unele studii au arătat că activitatea fizică reduce efectele acestei variante genetice asupra obezității.

Hormonul leptină este un hormon important care reglează apetitul și controlează echilibrul energetic. Rezistența la leptină este o problemă frecvent asociată cu obezitatea și afectează capacitatea organismului de a răspunde la semnalele de foame. Acest lucru poate duce la un consum alimentar mai mare și la creștere în greutate.

Prejudecățile față de obezitate în rândul profesioniștilor din sănătate

O analiză sistematică și o meta-analiză din Australia au arătat că profesioniștii din sănătate — medici, asistente, dieteticieni, psihologi, fizioterapeuți, terapeuți ocupaționali, logopezi, podiatri și fiziologi ai exercițiului fizic — manifestă față de obezitate atitudini părtinitoare explicite și implicite. Analiza a evaluat prejudecățile legate de greutate folosind 27 de rezultate diferite ca măsuri de evaluare.

O altă analiză sistematică, realizată în Brazilia, a arătat că prejudecățile față de obezitate influențează deciziile clinice și calitatea îngrijirii. Pacienții cu obezitate beneficiază mai rar de teste de screening pentru cancer , tratamentul pentru obezitate este intensificat mai rar, iar examinările ginecologice sunt efectuate mai puțin frecvent. Aceste constatări indică necesitatea urgentă a unor strategii care să reducă efectele negative ale prejudecăților față de obezitate.

Manifestările prejudecăților față de obezitate

Coaliția pentru Acțiune împotriva Obezității (OAC = Obesity Action Coalition) definește prejudecățile legate de obezitate ca „atitudini, convingeri, judecăți, stereotipuri și acțiuni discriminatorii negative la care oamenii sunt supuși doar din cauza greutății lor”. Aceste prejudecăți pot fi explicite sau implicite și pot apărea în orice mediu: la locul de muncă, în sănătate, în educație, în mass-media și în relațiile cu familia și prietenii.

Prejudecățile explicite pot lua forme verbale, scrise, mediatice și online. Stigmatizarea obezității înseamnă devalorizarea socială și desconsiderarea persoanelor cu exces ponderal și poate duce la atitudini negative, stereotipuri, prejudecăți și discriminare.

Prejudecățile în practica clinică

O cercetare arată cum se manifestă prejudecățile față de obezitate în serviciile medicale. De exemplu, s-a constatat că pacienții cu obezitate efectuează mai rar teste de screening pentru cancer, precum mamografia și colonoscopia . În plus, intensificarea tratamentului pentru obezitate și consultațiile de urmărire sunt mai rare. Ca urmare, pacienții cu obezitate primesc îngrijiri medicale de calitate mai scăzută, iar rezultatele lor de sănătate sunt afectate negativ.

Lipsa formării

Prezența insuficientă a educației despre obezitate în facultățile de medicină este una dintre principalele cauze ale răspândirii prejudecăților. O cercetare a arătat că doar 10% dintre cele 40 de facultăți de medicină își considerau studenții „foarte bine pregătiți” în gestionarea obezității și că o treime nu aveau un program de educație despre obezitate și nici planuri de a dezvolta unul. Această lipsă evidențiază necesitatea actualizării programei de formare a specialiștilor medicali.

Obezitatea și diversitatea genetică: tratament personalizat cu testul MyPhenome™ Hungry Gut

În tratamentul obezității, abordările individualizate au potențialul de a îmbunătăți rezultatele. Testul pentru obezitate dezvoltat de cercetătorii Mayo Clinic a fost transformat într-un produs comercial de Phenomix Sciences și lansat pe piață în 2024 sub numele „MyPhenome™”. Acesta urmărește să folosească o probă de salivă pentru a obține informații genetice, a determina fenotipul obezității unei persoane și a anticipa metodele de tratament care ar fi mai eficiente.

Fenotipurile obezității identificate prin testul MyPhenome

Testul MyPhenome identifică patru fenotipuri principale ale obezității:

1. Creier înfometat
2. Stomac înfometat
3. Foame emoțională
4. Ardere lentă (metabolism)

Cum funcționează testul

Testul ajută la crearea unui plan de tratament individualizat prin măsurarea SNP-urilor genetice (polimorfisme de un singur nucleotid), a metaboliților și a hormonilor. Analizând aproximativ 6000 de SNP-uri genetice, oferă o evaluare genetică amplă.

Cercetări și studii-pilot

În cercetările începute în 2015, oamenii de știință de la Mayo Clinic au folosit inteligența artificială și învățarea automată pentru a clasifica obezitatea în 11 tipuri, reducând ulterior numărul la patru fenotipuri pentru a facilita utilizarea practică.

Cel mai avansat test, „MyPhenome Hungry Gut”, a fost dezvoltat pentru a anticipa răspunsul la medicamentele GLP-1 (injecții pentru slăbit) . Persoanele cu acest fenotip simt foamea mai repede după masă și, din acest motiv, ar putea răspunde mai bine la medicamentele GLP-1.

Injecțiile pentru slăbit și testul MyPhenome™ Hungry Gut

Injecțiile Ozempic și Wegovy, care conțin semaglutidă, sunt medicamente eficiente utilizate în tratamentul obezității. Studiile clinice arată însă o variabilitate importantă a răspunsului la semaglutidă.

Un studiu independent realizat de Mayo Clinic și prezentat la Digestive Disease Week 2024 a arătat capacitatea testului MyPhenome™ Hungry Gut de a reduce această variabilitate și de a identifica pacienții care răspund mai bine la semaglutidă. În studiu, persoanele cu rezultat Hungry Gut pozitiv au pierdut 19,5% din greutatea corporală totală la 12 luni, în timp ce cele cu rezultat negativ au pierdut doar 10%.

Studiul subliniază baza genetică și biologică puternică a obezității și potențialul abordărilor terapeutice individualizate de a îmbunătăți rezultatele de sănătate.

Ce trebuie făcut

Pentru a depăși prejudecățile față de obezitate, este important ca pacienții să fie tratați cu respect și ca trupurile și dorințele lor privind sănătatea să fie abordate cu sensibilitate. Spațiile clinice trebuie adaptate nevoilor persoanelor cu obezitate, iar furnizorii de servicii medicale trebuie să își examineze propriile atitudini și prejudecăți pentru a reduce discriminarea legată de greutate. OAC oferă resurse și strategii în acest scop.

Printre măsurile care pot reduce prejudecățile față de obezitate se numără:

• Identificarea tipului de obezitate și personalizarea tratamentului: utilizarea testelor genetice și a analizelor biometrice pentru a identifica tipurile de obezitate ale pacienților. De exemplu, abordările personalizate, precum testul MyPhenome™ Hungry Gut, pot îmbunătăți rezultatele tratamentului și pot reduce prejudecățile.
• Încurajarea pacienților să își împărtășească experiențele de stigmatizare.
• Ajutarea pacienților să identifice modalități eficiente de a face față stigmatizării.
• Încurajarea pacienților să caute sprijin social și să folosească tehnici de dialog interior pozitiv.
• Adaptarea cabinetelor pentru a fi mai accesibile persoanelor cu obezitate (de exemplu, mese de examinare mai late, halate pentru pacienți și manșete de tensiometru de dimensiuni adecvate).

Concluzie

Recomandările simple, precum „Mănâncă mai puțin, mișcă-te mai mult”, întăresc prejudecățile existente față de obezitate și fac mai dificilă dezvoltarea unei abordări eficiente și incluzive. O mai bună formare a profesioniștilor din sănătate în domeniul obezității și furnizarea unor îngrijiri fără prejudecăți sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor de sănătate ale pacienților.

Trebuie dezvoltate abordări mai informate și mai empatice, care să țină cont de factorii biologici, genetici și de mediu ai obezității. Astfel se poate combate stigmatizarea și se poate construi un sistem de sănătate mai echitabil și mai eficient.