Terapia cu protoni pentru tumori cerebrale

Ce este terapia cu protoni?

Terapia cu protoni (Proton Beam Therapy, PBT) folosește, în locul razelor X din radioterapia tradițională, particule de protoni cu energie mare, fiind o metodă de radioterapie. Un dispozitiv numit ciclotron accelerează protonii și le conferă energie. Când ating energie mare, sunt lansați din dispozitiv spre regiunea tumorală stabilită înaintea procedurii. Protonii își eliberează energia de distrugere a celulelor tumorale la o adâncime determinată în țesut. Aceasta este stabilită înainte și ajustabilă în funcție de starea pacientului, localizarea și dimensiunea tumorii.

Care este diferența dintre terapia cu protoni și radioterapia tradițională?

Razele X tradiționale eliberează o parte a energiei înainte de a ajunge la tumoră. Eliberarea continuă după atingerea tumorii până la ieșirea prin cealaltă parte a țesutului (de exemplu, creierul). Astfel sunt lezate și celulele normale aflate pe traseul stabilit pentru radioterapie.

În terapia cu protoni, această problemă a fost parțial ameliorată. Protonii țintesc mai specific celulele canceroase, prevenind astfel posibilele leziuni ale celulelor normale.

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Eliberarea foarte precisă a protonilor avantajează tratarea tumorilor lângă regiuni sensibile, precum măduva spinării și nervii optici. Avantajul contează mult la copiii al căror creier se dezvoltă; în acest sens, terapia cu protoni a devenit cel mai frecvent tratament standard pentru tumorile cerebrale pediatrice (de exemplu, meduloblastoame). Și la adulți, pentru tumori ale măduvei și situații în care reducerea reacțiilor adverse este esențială, terapia cu protoni și radioterapia cu intensitate modulată (Intensity-Modulated RadioTherapy, IMRT) sunt două opțiuni importante.

Înainte de decizia terapiei cu protoni, care oferă diverse avantaje, prin imagistică oncologică trebuie stabilite cu atenție localizarea și dimensiunea tumorii. Metoda nu este potrivită pentru toate tumorile cerebrale; este mai ales potrivită cancerelor mici situate lângă regiuni vitale.

În ce tumori cerebrale este preferată terapia cu protoni?

La adulți:

• Neurinom acustic (tumoră benignă, de obicei lentă, provenită din teaca nervului cranian 8, responsabil de auz și echilibru)
• Meningioame (cea mai frecventă tumoră cerebrală, de obicei benignă)
• Adenoame hipofizare (de obicei benigne, provenite din hipofiză)
• Glioame cu grad mic și mare (provin din celulele gliale, de susținere ale creierului)
• Cordom (tumoră malignă rară)

La copii:

• Astrocitom pilocitic juvenil (adesea în regiunea hipotalamusului, frecvent la copii)
• Ependimom (tumoră rară)
• Meduloblastom (cea mai frecventă tumoră cerebrală a copilăriei, de obicei în cerebel)
• Craniofaringiom (tumoră cerebrală benignă provenită din hipofiză)

Care sunt posibilele reacții adverse ale terapiei cu protoni?

Lezarea mai redusă a celulelor cerebrale sănătoase față de radioterapia tradițională reduce și reacțiile adverse posibile. Totuși, terapia cu protoni nu este lipsită de reacții adverse! În tumorile cerebrale poate produce oboseală, roșeață în zona tratată și căderea părului, unele temporare. Pe termen lung, la copii sunt posibile căderea severă a părului, afectarea gândirii și înțelegerii și afectarea hormonilor, precum hormonul de creștere. Acestea apar însă și după radioterapia tradițională.

Se aplică terapia cu protoni în țara noastră?

Încă nu s-a deschis un centru în țara noastră. Principalul motiv este costul mult mai mare decât al radioterapiei standard; chiar față de radioterapia cu intensitate modulată, o tehnologie avansată, costă de 5 ori mai mult. Este însă inclusă într-un proiect al Ministerului Sănătății al Republicii Turcia. Pentru pacienții care o doresc – mai ales în tumori cerebrale pediatrice – țările dezvoltate precum Japonia, SUA și Anglia sunt opțiuni.

Perspectiva mondială asupra terapiei cu protoni

SUA au cele mai multe centre; numărul lor a crescut de la 11 în 2013 la 28 în 2017. Alte 23 sunt în construcție sau dezvoltare.

Totuși, centrele pot trăi „dureri de creștere”, potrivit unui articol din Lancet Oncology publicat la 12 iulie 2018. Autorii au raportat că cererea pacienților era mult sub așteptări în unele centre, iar unele se confruntau cu pierderi sau obiective financiare ratate. De exemplu, Centrul Scripps de Terapie cu Protoni din San Diego, California, a declarat faliment.

Alt exemplu: Institutul de Terapie cu Protoni al Universității Hampton din Virginia ar fi fost pe pierdere în ultimii 5 ani, pierzând 3 milioane de dolari în ultimul an fiscal.

În ciuda acestora, numărul centrelor crește în lume.

În ciuda dificultăților pieței americane, centrele se înmulțesc la nivel mondial.

Potrivit organizației nonprofit Particle Therapy Co-operative Group, există 63 de unități active în lume, alte 32 în construcție și 16 planificate. Odată cu adăugarea apropiată a Argentinei și Australiei, vor exista în final centre pe fiecare continent, exceptând Antarctica.

Se estimează că până acum aproximativ 165 de mii de pacienți cu diverse cancere au primit terapia în lume. Estimările recente Research & Markets arată că domeniul avansează spre o industrie de mai multe miliarde de dolari până în 2024.

În Europa, între 2010 și 2017, numărul tratamentelor a crescut de peste 3 ori. Terapia este folosită în primul rând pentru cancere solide, inclusiv de creier, măduvă, prostată și stomac. Germania, Italia, Suedia, Franța, Danemarca, Olanda, Elveția, Rusia, Spania, Regatul Unit, Norvegia și Belgia construiesc sau planifică centre noi. Grupul Research & Markets estimează continuarea creșterii pieței europene până în 2024.

Aproximativ 60% din populația lumii trăiește în Asia, care reprezintă aproape jumătate din povara cancerului. Pe piața asiatică se așteaptă creșterea numărului de centre la cifre de două ordine între 2018 și 2024. Japonia are în prezent cele mai multe, iar China, Singapore, Thailanda și Coreea de Sud construiesc și planifică unități noi.

În Orientul Mijlociu / Africa de Nord, un centru s-a deschis în Arabia Saudită, iar altul se construiește în Emiratele Arabe Unite. Egiptul planifică un centru la Fundația Spitalului de Cancer pentru Copii din Cairo, iar Israelul a anunțat finalizarea planurilor pentru unul. Ministerul israelian estimează aproximativ 250 de pacienți anual, dintre care 150 copii. Construirea va costa aproximativ 60 de milioane de dolari, iar funcționarea încă 6 milioane.

Unele țări sunt motivate să deschidă centre deoarece trebuie să trimită pacienți, chiar puțini, în străinătate. Una este Australia. Totuși, nu este clar dacă tratamentul foarte scump din centrele noi va fi rambursat de sistemele naționale de sănătate de stat.

În ciuda unor probleme financiare, se estimează că SUA vor să-și păstreze dominația pieței. Vecinul nordic, Canada, nu arată însă mult interes pentru extinderea capacității. Canada are o singură unitate, un centru de cercetare remarcabil în Vancouver, British Columbia (BC). Centrul său de accelerare a particulelor este o unitate internațională de frunte în fizica subatomică. Pacienții primesc acolo protoni, dar capacitatea este foarte limitată: doar 10 anual.

Din 1995, centrul canadian tratează numai pacienți cu melanom coroidian, aflat în partea din spate a ochiului (un tip de melanom malign al pielii). Aproape 40 de pacienți sunt diagnosticați anual în Canada, circa 30 fiind tratați prin brahiterapie (radioterapie internă); cei cu tumori mari sau probleme critice precum compresia nervului optic sunt îndrumați spre protoni.

O piață care încă atrage interes.

Față de radioterapia clasică, superioritatea eficacității (micșorarea tumorii) nu este clarificată , dar centrele se înmulțesc în lume. Totuși, protonii reprezintă doar 1% dintre toate sistemele de radioterapie externă.

În 2017, aproximativ 0,1% dintre pacienții oncologici au fost tratați astfel; pentru 2022 se estimează la nivel mondial doar 0,5 camere de protonoterapie la 10 milioane de oameni și aproximativ 20 de sisteme clasice la 10 milioane.

Chiar dacă până în 2030 ar fi construite cele 900 până la 1300 de camere estimate, numai 6% până la 7% dintre pacienții cu cancer ar putea avea acces la protoni.

Subiect asociat 

Studii ale terapiei cu protoni în cancerul pulmonar