Terapii moleculare

Progresele recente ale medicinei nucleare oferă alternative terapeutice suplimentare, mai ales pacienților care nu pot fi operați. Aceste tratamente prelungesc viața și îi cresc calitatea, identificând localizarea țesutului canceros ca o terapie inteligentă țintită, aceasta fiind caracteristica lor.

Tratament în funcție de caracteristicile celulei canceroase

Abordările moderne ale cancerului sunt evaluate mai ales sub denumirea de terapii țintite,aceasta fiind încadrarea lor. Ținta este celula canceroasă. Celulele care se înmulțesc anormal diferă de cele normale prin diferite proteine de suprafață sau molecule din interior. În ultimii ani sunt dezvoltate terapii inteligente datorită moleculelor care identifică particularitățile sau punctele vulnerabile ale celulei canceroase,acestea făcând posibil progresul. Administrate oral sau intravenos, moleculele se îndreaptă spre regiunea canceroasă.

Ținta este țesutul canceros, prin instrumente moleculare

Dacă există o moleculă specială orientată spre celula canceroasă, pe ea pot fi încărcate medicamente, atomi sau alte substanțe distructive, în funcție de tratament. Acești transportori speciali atașați moleculelor duc selectiv substanțele terapeutice la ținta cu celule canceroase și pot distruge țesutul bolnav la nivel celular. Astfel, țesuturile sănătoase sunt mai puțin afectate, iar doze mai eficientepot fi utilizate.

Opțiuni noi pentru pacienții care nu pot fi operați

Terapia moleculară oferă o armă nouă împotriva cancerului. Aduce o șansă suplimentară când chirurgia nu poate fi utilizată sau au fost epuizate toate opțiunile. La persoanele cu boală mai avansată, aceste metode noi pot reprezenta o ultimă lovitură asupra celulelor rele,aceasta fiind o posibilitate. Pe măsură ce experiența crește, asemenea tratamente și în faze mai timpurii ale boliivor putea fi aplicate.

Același principiu al moleculelor transportoare și în imagistică

Vizualizarea celulelor canceroase răspândite în organism se realizează pe baza aceluiași principiu,acesta fiind fundamentul. Substanțele adaptate particularității celulei canceroase, care funcționează ca un taxi molecular către adresă, permit vizualizarea răspândirii celulelor în organism,aceasta fiind utilizarea lor. Comparativ cu metodele imagistice anterioare, evaluarea moleculară oferă rezultate mult mai bune. Cu aceeași metodă, substanțe care permit simultan tratament și imagisticăpot fi utilizate. Teranostică se numesc aceste substanțe, prin combinarea cuvintelor latine terapie, tratament, și diagnostic. Ele permit, pe lângă tratament, urmărirea simultană mai eficientă a distribuției medicamentului și evoluției bolii.

Aplicare eficientă în cancerul de prostată

Cancerul de prostatăa început să beneficieze de noi metode moleculare de diagnostic și tratament, care vor fi utilizate mai larg în viitorul apropiat. În analizele de sânge există un marker tumoral cunoscut publicului drept PSA, acesta fiind markerul. După diagnosticarea cancerului de prostată, stadiul bolii prin imagisticăpoate fi determinat. Același principiu este folosit în terapiile moleculare țintite. Utilizând proteina PSMA specifică prostatei, a fost dezvoltată metoda de imagistică PET/BT, aceasta fiind metoda rezultată. PSMA PET/BT în cancerul de prostată cu potențial de răspândire poate identifica prezența metastazelor, având și potențialul de a evita intervențiile și tratamentele inutile. La pacienții cu boală metastatică rezistentă la tratamentele standard, folosind atomul de înaltă energie lutețiu 177, se poate efectua terapie țintită cu lutețiu PSMA,aceasta fiind o opțiune. O altă terapie moleculară recent introdusă în cancerul de prostată este radiu 223. Radiu 223 permite țintirea metastazelor osoase ale cancerelor de prostată rezistente la hormoni,acesta fiind scopul. În cancerele de prostată cu metastaze osoase extinse, tratamentul cu Radiu 223 a demonstrat prelungirea supraviețuirii.

Microsfere încărcate cu atomi împotriva cancerului

În cancerul hepatic, administrarea microsferelor marcate radioactiv prin abord vascular al regiunii bolnave poate distruge țesutul canceros. Radioemboliza-rea sau tratamentul cu radiomicrosfere este procedura aplicată prin colaborarea departamentelor de Medicină Nucleară, Radiologie și Oncologie Medicală. Metoda poate fi aplicată în cancerele hepatice primare sau în boala metastatică răspândită din alte organe la ficat,acestea fiind indicațiile. Tratamentul utilizează microsfere de dimensiuni microscopice, radioactive, cu energie mare, conținând ytriu-90, acestea fiind microsferele utilizate. Microsferele radioactive, aduse vascular prin angiografie în regiunea care hrănește tumora, pot distruge celula tumorală și micile răspândiri posibile din apropiere, prin iradiere la nivel celular, eliminându-le. Tratamentul poate împiedica progresia bolii,poate conduce la regresie și poate contribui la prelungirea supraviețuirii,acestea fiind beneficiile posibile. De obicei este preferat la pacienții care nu au beneficiat suficient de medicamentele anticanceroase și nu pot fi operați. Vârsta și starea generală, starea ficatului și prezența altor răspândiri în organism sunt criterii importante pentru efectuarea procedurii.

Tratamentul prelungește viața în cancerele neuroendocrine

Tratamentele radioactive sunt utilizate și în cancerele numite neuroendocrine,această terapie fiind numită terapie cu radionuclizi a receptorilor peptidici, PRRT,aceasta fiind denumirea. Tumorile numite pe scurt NET, tumori neuroendocrine, poartă receptorii cu structură peptidică numiți somatostatină, aceștia caracterizându-le. Pot proveni din numeroase organe: stomac, pancreas, intestin, tiroidă, plămân. Înaintea tratamentului, distribuția receptorilor și cantitatea lor tisulară sunt vizualizate prin PET/BT. Se determină totodată extinderea bolii și metastazele și se planifică doza. Peptidele radioactive intravenoase se fixează pe celulele țintite, emit cantități mari de radiație și pot distruge celulele canceroase. Poate fi necesară spitalizarea câteva zile după tratament. De obicei trebuie administrate 3-5 cure. La pacienții inoperabili, cu boală răspândită și fără răspuns la chimioterapie, unul din trei poate răspunde, iar la jumătate progresia boliipoate fi oprită.

Tratamentul cu iod radioactiv în cancerul tiroidian

Cea mai cunoscută și utilizată terapie cu radionuclizi, aplicată cancerului tiroidian, este terapia cu iod radioactiv,cunoscută popular și drept tratament atomic. Este utilizată de mulți ani, cu succes și siguranță demonstrate. Trebuie administrată după operație majorității pacienților diagnosticați cu cancer tiroidian. Iodul radioactiv se acumulează în celulele rămase după îndepărtarea completă a tiroidei. Prin radiația emisă elimină și resturile microscopice. La pacienții cu recidivă poate fi repetată, dacă este necesar, în doze mari. Administrarea este simplă, oral, sub formă de capsulă sau lichid cu iod radioactiv.

Tratamentele radioactive pot fi eficiente în unele tumori ale copilăriei

O tumoră a copilăriei, neuroblastomul,poate fi tratată cu substanțe legate de iod radioactiv, numite MIBG, care pot fi utilizate în acest scop,aceasta fiind posibilitatea. MIBG, cu proprietăți asemănătoare peptidei norepinefrină utilizate de celula canceroasă, este legată de iod radioactiv și administrată intravenos. Distrugând celulele-țintă, tratamentul aduce beneficii unei treimi dintre pacienții inoperabili cu boală avansată. MIBG radioactiv poate fi eficient și în tumori neuroendocrine la pacienți selectați.

Utilizarea în limfom, cancer al ganglionilor limfatici

În cancerul ganglionilor limfatici, numit limfom, terapia cu radionuclizi poate fi o opțiune când celelalte tratamente nu dau răspuns. Poate fi aplicată unor cazuri selectate diagnosticate cu limfom de grad scăzut,acestea fiind cazurile eligibile. Legați de substanțe radioactive precum Ytriu-90 sau Iod-131, anticorpii CD20 se îndreaptă către țintele anticorpilor de pe celulele canceroase și le distrug emițând multă radiație la nivel microscopic. În această boală rezistentă la alte tratamente, peste jumătate dintre cazuri pot răspunde.

Nu epuizează pacientul

Terapiile atomice țintite nu obosesc pacientul și nu afectează puternic țesuturile necanceroase. În radioterapie, radiația influențează și părțile necanceroase și poate leza țesutul sănătos. Terapiile încărcate cu atomi nu presupun iradierea întregului corp. Expunând numai tumora și împrejurimile, protejează în mare măsură țesuturile sănătoase de efectele nocive. Sunt însă necesare măsuri pentru a preveni lezarea locurilor prin care partea neutilizată a atomului este eliminată din organism.

Partea vizibilă a aisbergului

Medicina nucleară nu este utilizată pentru orice cancer,aceasta fiind limita sa. Este o metodă în dezvoltare rapidă, utilizabilă prin alegerea corectă a pacientului în tumori neuroendocrine, unele cancere limfatice, cancer hepatic, gușă toxică și cancer tiroidian, unele tumori ale copilăriei și cancer de prostată,acestea fiind posibilitățile. Pacientul trebuie însă evaluat încă de la diagnostic de o echipă multidisciplinară, formată din mai mulți specialiști,și trebuie stabilit un plan terapeutic. Având în vedere progresele, este corect să descriem stadiul atins ca partea vizibilă a aisbergului.

Pentru informații mai ample, site-ul prof. dr. Akın Yıldızvă invităm să îl vizitați.