Alimentație, genetică și cancer

Studiile arată că frecvența cancerelor asociate dietei, modului de alimentație, crește zilnic. Contează tipul, cantitatea și momentul consumului. Dovezile au demonstrat reducerea riscului prin anumite diete, precum cea mediteraneeană, dar mulțimea factorilor îngreunează cercetarea. Stilul de viață este considerat cel mai important determinant al riscului. Se afirmă astfel că peste jumătate dintre cancerele sub 65 de ani ar putea fi prevenite.

Ce aliment, în ce cantitate și durată, provoacă un cancer?

Nu există astăzi un răspuns unic sau simplu. Pentru diabet și boli cardiovasculare, unii factori sunt foarte clari, dar pentru multe cancere nu. Glicemia mare are o relație puternică cu diabetul, iar lipidele crescute cu boala cardiovasculară. În cancer sunt identificați zilnic factori noi sau clarificați cei suspecți. De exemplu, consumul cărnii procesate crește clar riscul de cancer colonic. Este un factor de risc, adică markerul probabilității viitoare de cancer colorectal la consumatorii mari. Înțelegerea biologiei și dezvoltarea rapidă a genomicii aduc biomarkeri noi.

Biologia cancerului din perspectiva alimentației – de ce apare tumora?

Cauza fundamentală a tuturor cancerelor este expresia genetică anormală după lezarea structurii genetice. Mutațiile, leziunile cromozomiale, scurtarea telomerilor, capetele DNA, factorii epigenetici anormali, schimbarea expresiei fără modificarea structurii DNA, și alte leziuni DNA produc modificări celulare. Celula încearcă să le minimizeze prin reparare, captarea radicalilor de oxigen și neutralizarea mutagenilor, substanțe care lezează DNA. Dacă leziunea nu poate fi reparată, celula moare normal prin apoptoză. Tumorile rezistă mai bine lipsei de oxigen, formează vase noi și pot migra, metastaza. Cu vârsta, repararea DNA se deteriorează și leziunile se acumulează. Pierderea funcției genelor supresoare și câștigarea funcției oncogenelor au rol important. Factorii de mediu, precum dieta și stilul de viață, și genetica persoanei contribuie la diferențele de risc dintre indivizi.

Relația genom–dietă

Transmiterea copiei afectate a lanțului DNA generației următoare este baza cancerelor ereditare, acesta fiind fundamentul. De exemplu, mutația BRCA1 și 2 produce cancer mamar ereditar, dar reprezintă %10-12 dintre aceste cazuri. Și polimorfismele sunt importante. Polimorfismul înseamnă variante diferite ale unei gene. Poate apărea într-o genă sau mai multe simultan. Polimorfismele unei singure gene contează deoarece, în anumite condiții, pot provoca un cancer. De exemplu, la varianta C677T a genei MTHFR, cancerul intestinal apare la aport redus de folat și chiar consum mic de alcool. La purtătorii polimorfismului genei acetilazei, consumul mare de carne roșie la temperatură înaltă crește activitatea genei și declanșează cancerul intestinal. Aceasta arată că gena nu decide singură, iar mediul și dieta influențează funcționarea genelor, aceasta fiind demonstrația. Se consideră că schimbarea alimentelor și valorii nutritive poate aduce beneficii. Dietele vegetale, mai ales cu fructe și legume, reduc riscul. Proprietățile anticancer ale fitochimicalelor sunt intens cercetate, precum reducerea riscului de cancer de cap și gât prin broccoli. Cunoașterea geneticii individuale, calcularea relației cu mediul și stabilirea riscului sunt obiective viitoare importante. Relația genă-dietă câștigă importanță în prevenire. Astfel s-a născut o nouă disciplină: Nutrigenomica!