Cancerul este o boală prevenibilă?

Cancerul este denumirea generală a unui grup de boli maligne apărute prin diviziunea și multiplicarea dezordonată a celulelor unui organ sau țesut. Contrar percepției publice, nu este o singură boală, ci aproape peste 150 de tipuri. Apariția, cauzele, evoluția și tratamentele lor diferă adesea. Informarea corectă a societății este deci foarte importantă pentru prevenire și diagnostic precoce. Cancerul nu trebuie acceptat ca destin, iar oamenii de știință trebuie să continue neîntrerupt îndrumarea corectă pentru informarea despre prevenire și diagnostic precoce.

Factorii care declanșează transformarea canceroasă se împart în 3 categorii:

1. Factori de mediu (prevenibili),
2. Factori ereditari (neprevenibili, diagnosticul precoce este foarte valoros și adesea posibil),
3. Mutații aleatorii (neprevenibile?, majoritatea asociate îmbătrânirii).

Cancerul este în mare măsură prevenibil. Relația strânsă cu o serie de factori de mediu descriși mai jos este demonstrată, iar aceștia sunt cauzele cel mai ușor de prevenit. Cu excepția câtorva cancere, factorii sunt aproape similari la bărbați și femei. Oricâte măsuri luăm, cancerul va exista într-o anumită proporție atât timp cât există oamenii, fiind și o boală a îmbătrânirii. Îmbătrânirea celulară, predispoziția genetică și cancerigenii naturali ai corpului (de exemplu testosteronul la bărbații vârstnici și estrogenul la femei) vor face procesul inevitabil la unele persoane.

Proporțiile ne ajută să înțelegem mai bine. Aproape peste jumătate dintre cancere sunt asociate fumatului, infecțiilor prevenibile, sedentarismului, obezității și alimentației nesănătoase. Expunerea la azbest, contactul apropiat și inhalarea îndelungată a benzenului și unor chimicale cancerigene și alcoolul regulat sunt factori de mediu și cancerigeni profesionali cu relație certă cu cancerul. Reducerea lor prin conștientizare va diminua considerabil incidența. Creând o societate nefumătoare, putem elimina peste %90 dintre cancerele pulmonare. Fumatul este asociat multor cancere; într-o societate nefumătoare, pe lângă cancerul pulmonar, se cunoaște influența asupra cancerelor capului și gâtului, tubului faringian, stomacului, pancreasului, rinichilor, vezicii, leucemiei și chiar cancerului mamar.

Primele 5 cancere masculine din țara noastră sunt, în ordine, pulmonar, prostatic, vezical, colorectal și gastric. Cel mamar, cel mai frecvent la femei, continuă să reprezinte unul din fiecare 8 cancere feminine. Sunt frecvente și cancerele de col uterin, uter și ovare. Cancerul pulmonar este mai rar la femei decât la bărbați, dar rămâne frecvent. Cel mai frecvent cancer pediatric este leucemia. La tineri (15-24 ani), la bărbați sunt frecvente cancerul testicular și osos, iar la femei cancerul tiroidian și limfomul Hodgkin.

Care sunt căile de prevenire a cancerului?

Astăzi, multe cauze sunt bine definite. Să le examinăm pe cele mai importante și să învățăm cum ne putem proteja.

Relația dintre obezitate și cancer

În prezent, factorul de mediu cu cea mai mare capacitate cancerigenă este fumatul, urmat de obezitate. Se estimează însă că în 2020 obezitatea va deveni principala cauză mondială.

Studiile îndelungate au demonstrat că excesul ponderal crește nivelul unor substanțe nedorite care declanșează cancerul, precum hormoni sau stimulatori celulari numiți citokine. Exemple sunt factorul de creștere insulinic, estrogenul și testosteronul. Creșterea lor prelungită declanșează inflamație cronică și procesul canceros. Grăsimea abdominală, adică raportul talie-șold crescut, poate fi asociată procesului. Un raport ideal trebuie deci să fie un obiectiv pentru persoanele sănătoase.

Excesul ponderal, adică obezitatea, contribuie cu aproximativ % 20 la mortalitatea oncologică. La bărbați crește riscul multor cancere, inclusiv colorectal, renal, esofagian și pancreatic. Poate crește și riscul cancerului vezicii biliare și ficatului și poate avea un rol în limfomul non-Hodgkin, mielomul multiplu și cancerul prostatic.

Conform studiilor recente, femeile obeze au o probabilitate de cancer cu %40 mai mare decât cele cu greutate normală. Cancerele asociate sunt intestinale, vezicale, uterine, renale, pancreatice, esofagiene și în special mamare după menopauză.

Multe studii clinice s-au concentrat pe cancer și alimentația dezechilibrată. Scăderea ponderală prin alimentație regulată și exercițiu a redus riscul oncologic. Principalul mecanism suspectat este rezistența la insulină și secreția excesivă a substanței asemănătoare insulinei. La cei care slăbesc și adoptă o viață sănătoasă, mecanismul se inversează. Persoanele trebuie încurajate și sprijinite să slăbească pentru prevenirea excesului ponderal sau obezității, care declanșează multe boli cu risc vital.

Atenția la alimentație asigură mineralele și vitaminele necesare și previne obezitatea prin evitarea îngrășării. Preferați legumele naturale, fructele și cerealele integrale. Este important ca alimentele să nu fie congelate, prea grase, sărate, dulci sau cu aditivi. Nu săriți peste mese și respectați trei mese zilnice. Nu omiteți micul dejun, masa cea mai importantă, făcându-vă un bine și oferind copilului un exemplu. Gătiți carnea roșie fără ardere pentru evitarea efectelor cancerigene și consumați carne o dată pe săptămână. Peștele de 2-3 ori săptămânal și puiul contribuie la necesarul de omega-3 și vitamine.

Copiii hrăniți regulat și sănătos nu vor lua excesiv în greutate. Limitați gustările nesănătoase, ciocolata, chipsurile și produsele grase și dulci. Asigurați multe fructe și legume naturale, organice dacă este posibil, și cantități potrivite de carne, pui și pește. Copiii supraponderali au risc mai mare de boală. Nu trebuie uitat nici riscul oncologic ridicat la adulții supraponderali. La orice vârstă trebuie deci menținută o greutate sănătoasă.

Relația dintre fumat și cancer

Creând o societate nefumătoare putem elimina peste %90 dintre cancerele pulmonare. Fumatul este asociat multor cancere. Pe lângă cel pulmonar, se vor reduce considerabil cancerele capului și gâtului, faringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, rinichilor, vezicii, leucemia și chiar cel mamar. Potrivit OMS, în secolul 20 tutunul a provocat aproximativ 100 de milioane de decese, la care anual se adaugă 6 milioane. Țigara conține peste 50 de chimicale direct asociate cancerului. Filtrul nu reduce expunerea. În timp, țigările cu filtru sau light au determinat inhalarea mai profundă pentru satisfacerea nicotinei, deplasând cancerele către regiunile profunde și lobii inferiori fără reducerea frecvenței. Relația a început să fie evidențiată în primul sfert al anilor 1900 și a fost demonstrată științific în anii 1950. Totuși, statele și producătorii au ascuns ani întregi adevărul, răspândind dependența mondial. În 1997, Liggett, unul dintre producătorii americani cei mai renumiți, a fost condamnat după procesul intentat de o persoană cu cancer pulmonar și obligat să publice scuze în întreaga lume.

Apariția unui cancer cu risc mare de deces precum cel pulmonar nu depinde de o singură cauză. Cercetările au găsit multe cauze și factori care pot participa. Majoritatea sunt însă asociate tutunului.

Fumatul și cancerul pulmonar: fumatul provoacă acest cancer. Substanțele nocive cancerigene din tutun afectează celulele pulmonare și pot provoca în timp cancer. Riscul depinde de vârsta începerii, durata fumatului, numărul zilnic și profunzimea inhalării. Renunțarea reduce considerabil riscul.

Cea mai bună protecție împotriva cancerului pulmonar este renunțarea la fumat sau neînceperea lui!

Trabucul, pipa și cancerul pulmonar: utilizatorii au risc mai mare decât neutilizatorii. Numărul anilor, consumul zilnic și inhalarea influențează riscul. Chiar fără inhalare, sunt expuși cancerului pulmonar și altor tipuri de cancer bucal. Și fumătorii pasivi au același risc pulmonar prin expunerea la fum.

Dacă încă fumați, renunțați imediat! Puteți obține ajutor prin îndrumarea medicului.

Privind efectul fumatului pasiv asupra cancerelor pediatrice, copiii își imită părinții. Nu permiteți nimănui din familie să fumeze și nu permiteți fumatul acasă. Datele din 2010 arată reducerea consumului la copii și tineri. De 10 ani continuă neîntrerupt informarea despre consecințele tutunului. Familiile trebuie însă să rămână vigilente. Cercetările arată că dintre copiii de 12 ani și peste, mai mult de %25 fumează regulat, o proporție deloc neglijabilă.

Cancerul pulmonar rămâne cel mai frecvent și provoacă decesul în aproximativ %85 dintre cazuri. Deoarece aproximativ %80 dintre fumători au început înainte de 18 ani, familiile trebuie să explice copiilor efectele nocive și beneficiile vieții fără tutun. Renunțarea părinților ca exemplu reduce riscul cancerelor pulmonar, bucal, esofagian, vezical, renal și pancreatic și bolilor cardiace și influențează favorabil copiii.

Relația dintre sedentarism și cancer

Sub complexitatea și dificultatea vieții, oamenii lucrează tot mai intens și acordă tot mai puțin timp propriei sănătăți. Activitatea fizică este însă indispensabilă. Chiar într-o zi de muncă intensă facem mișcări pasive, fără ritm și tempo; acestea obosesc, dar nu înlocuiesc activitatea necesară. În timp apar mese neregulate, tulburări ale obiceiurilor de defecație, alimente nesănătoase și viață nesănătoasă. Numeroase cercetări au demonstrat reducerea riscului oncologic prin exercițiu regulat. Acesta reduce insulina și proteinele asemănătoare, controlează estrogenul la femei și împiedică prelungirea tranzitului intestinal, reducând în special riscul intestinal. Creșterea insulinei și proteinelor asociate stimulează celulele și multiplicarea necontrolată, pregătind terenul pentru cancer. Sunt demonstrate și multe beneficii ale exercițiului regulat după diagnostic.

Activitatea redusă diminuează mișcările intestinale și permite multor cancerigeni nedoriți din scaun să atingă suprafața intestinului și să inițieze cancerul. La femeile vârstnice, mai ales după menopauză, țesutul adipos este principala sursă de estrogen. Creșterea disproporționată mărește hormonii și riscul cancerelor mamar și uterin la femei și prostatic la bărbați.

Având în vedere acestea, exercițiul zilnic în limitele sănătății poate proteja împotriva multor cancere, în special prostatic și colonic. Corpul nu este programat pentru imobilitate. Orice activitate ajută și susține greutatea sănătoasă. Cu medicul puteți decide durata și frecvența exercițiilor potrivite vârstei și sănătății.

În general, adulții trebuie să facă săptămânal cel puțin 150 de minute de exercițiu ușor sau 75 de minute intens ori un program echivalent împărțit în zile. Copiii și adulții trebuie să facă zilnic cel puțin 1 oră de exercițiu ușor sau intens. Cei care preferă exercițiul intens trebuie să îl continue cel puțin 3 zile săptămânal. Limitați statul jos, întinsul, televizorul și calculatorul. Chiar puțina activitate este benefică. Limitați timpul copiilor la TV și calculator și îndrumați-i spre exercițiu regulat. Astfel vor rămâne sănătoși și viguroși, evitând îngrășarea excesivă.

Relația dintre razele UV și cancer

Cancerul cutanat este cel mai frecvent și se analizează în 2 categorii: melanom și non-melanom. Deși melanomul este rar (aproximativ %5), este unul dintre cancerele cele mai agresive, iar frecvența sa crește în special în ultimii ani.

Vestea bună este existența măsurilor preventive și posibilitatea diagnosticului precoce cu tratament eficient. Majoritatea cancerelor cutanate apar prin expunere excesivă la UV, mai ales solare. Uneori însă surse artificiale precum solarul pot provoca boala. Nu trebuie evitat complet soarele; viața sedentară în interior nu ar fi înțeleaptă, activitatea zilnică fiind importantă. Excesul solar este însă nociv. Puteți limita UV prin câțiva pași.

Stați la umbră și purtați haine cât mai acoperitoare. Dacă trebuie să ieșiți între 11:00-16:00, când razele sunt mai verticale, purtați pălărie și ochelari cu protecție UV pentru cap și zona sensibilă oculară. Indiferent de anotimp, aplicarea pe zonele descoperite (față, brațe, picioare etc.) a cremei cu factor UV +30 este o altă măsură preventivă.

Mulți consideră UV de la solar inofensive. Este greșit. Lămpile emit UVA și UVB, ambele producând leziuni de durată și contribuind la cancer. În special începerea solarului înainte de 30 de ani este asociată riscului crescut de melanom. Majoritatea dermatologilor și organizațiilor sanitare nu recomandă solarul și lămpile UV. Pentru aspect bronzat puteți folosi în siguranță loțiuni autobronzante.

Cancerul cutanat necesită atenție și la copii. Sunt suficiente măsuri simple împotriva ultravioletelor solare nocive, implicate în %90 din dezvoltarea cancerului cutanat. Copiii au nevoie de atenție specială. Cei care petrec mult timp pe plajă sau jucându-se afară riscă arsuri și nu cunosc pericolul. Părinții și îngrijitorii trebuie să obișnuiască hainele acoperitoare, pălăria și crema solară la ieșire. Când cresc, explicați-le razele nocive. Dacă se ard ușor, fiți și mai atenți: haine acoperitoare, cremă cu cel puțin +30 și evitarea timpului excesiv la soare, mai ales între 10:00-16:00. Ochelarii cu protecție UV apără ochii și pielea sensibilă din jur. Bebelușii sub 6 luni nu trebuie expuși direct; purtați-le pălărie și haine protectoare și aplicați cremă pe zonele expuse.

În afara temelor enumerate, s-a demonstrat că unii factori genetici (ereditari sau mutaționali), radiațiile și unele infecții provoacă cancer. Le vom examina separat în articolele următoare.