Care sunt simptomele care persistă până la 7 luni după Covid-19?

În decembrie 2019, din China a început să se răspândească SARS-CoV-2, virusul responsabil de boala Covid-19, care a cuprins zi de zi întreaga lume, iar această situație a fost declarată pandemie. Până acum au fost efectuate și continuă să fie efectuate numeroase studii pentru înțelegerea, tratarea și prevenirea acestui virus care a zguduit lumea.

În timpul pandemiei, atenția publicului s-a concentrat în special asupra cazurilor foarte grave sau mortale. Totuși, potrivit cercetărilor recente, unii pacienți care inițial au avut o formă ușoară de Covid-19 prezintă simptome foarte variate, iar durata acestora este, contrar așteptărilor, îndelungată.

- Subiect conex: 50 de simptome pe termen lung ale Covid-19

Covid-19 prelungit și efectele sale surprinzătoare

La începutul pandemiei, grupul cu simptome persistente a fost numit „Covid prelungit” sau „purtători de lungă durată”. Totuși, încă nu există suficiente studii asupra acestui grup. Se cunosc relativ puține lucruri despre severitatea simptomelor, evoluția clinică așteptată a bolii, influența asupra activităților zilnice și revenirea persoanei la starea de sănătate. În plus, nu s-a ajuns încă la un consens privind definiția Covidului prelungit.

Într-un studiu asupra persoanelor cu simptome persistente, Covidul prelungit a fost definit astfel: persistența mai mult de 28 de zile a simptomelor apărute în timpul sau după boală la o persoană cu boală confirmată ori suspectată. Definiția seamănă cu cea a „afecțiunilor post-Covid” formulată de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (US-CDC).

În acest studiu, realizat pentru a descrie mai bine experiențele și recuperarea cazurilor confirmate de Covid-19, au fost cercetate simptomele cazurilor de Covid-19 dintre decembrie 2019 și mai 2020 și au fost prezentate rezultatele unui chestionar care a analizat simptomele pe parcursul a 7 luni.

Tabel: Tipurile de teste efectuate participanților și numărul rezultatelor

* Unor participanți li s-au efectuat atât teste moleculare de diagnostic (RT-PCR / antigen), cât și teste de anticorpi. Acești participanți au fost incluși în toate rândurile.

** Procentele au fost calculate din numărul total al persoanelor care au răspuns la chestionar (3762).

*** 32 de persoane aveau rezultate neconcludente sau în așteptare, din totalul de 2362 care au făcut un test de diagnostic.

Figura 1: Probabilitatea simptomelor care se așteaptă să fie observate pe termen lung în grupurile de pacienți clasificate după tipurile și rezultatele testelor efectuate.

a) Probabilitatea de a prezenta simptome după un anumit timp (T) de la evoluția bolii.

b) Probabilitatea scorului de severitate a simptomelor în timpul scurs de la debutul bolii.

c) Numărul mediu de simptome în timp la cei recuperați în mai puțin de 90 de zile sau la cei cu simptome peste 90 de zile.

Albastru: Cei cu rezultate negative atât la testele moleculare de diagnostic (RT-PCR/antigen), cât și la cele de anticorpi.

Portocaliu: Cei cu rezultate pozitive la testele moleculare de diagnostic sau de anticorpi.

Verde: Toate răspunsurile.

În studiu, simptomele au fost împărțite în neuropsihiatrice (Figura 3) și non-neuropsihiatrice (Figura 2), fiind analizate în total 203 simptome. Pentru 74 de simptome, participanții au fost întrebați când le-au avut (săptămânile 1-4, lunile 2-7). Pentru celelalte 131 de simptome au fost întrebați dacă le-au dezvoltat pe parcursul bolii.

Figura 2: Simptome non-neuropsihiatrice și reprezentarea procentuală a frecvenței lor.

Cis = Disfuncție sexuală

E = Bărbat

K = Femeie

Figura 3: Simptome neuropsihiatrice și reprezentarea procentuală a frecvenței lor.

Concluzie

În acest studiu, cel mai amplu realizat în timpul pandemiei de Covid-19, rezultatele chestionarului arată că Covidul prelungit afectează de obicei mai multe sisteme de organe. În plus, multe dintre simptomele raportate seamănă cu cele ale Sindromului de Activare a Mastocitelor (MHAS). Pe această bază pot fi făcute mai multe cercetări privind rolurile mastocitelor în Covidul prelungit.

Disautonomia, inclusiv Sindromul de Tahicardie Ortostatică Posturală (POTS) și Encefalomielita Mialgică / Sindromul Oboselii Cronice (ME / KYS), pare să reprezinte un diagnostic foarte probabil pentru aceste grupuri.

În consecință, după completarea chestionarului, 155 dintre participanți au primit un diagnostic de POTS și 118 de ME/KYS. La 33,9% dintre participanții care au raportat tahicardie (palpitații), măsurătorile în picioare au arătat o creștere de cel puțin 30 bpm, sugerând un posibil diagnostic de POTS. În lumina acestor observații, se recomandă screening pentru POTS persoanelor cu simptome precum tahicardie, amețeală, ceață mintală sau oboseală.

În cercetarea privind ME/KYS din studiu s-a verificat dacă simptomele persoanelor se agravau după o activitate fizică și mintală. Pentru ME/KYS, Starea de Rău după Activitate (ASH) este un fenomen important și s-a constatat că ASH era frecventă la participanți. În plus, în luna a 6-a, oboseala era încă un simptom frecvent și la cei care nu prezentau ASH.

Studiul a abordat și simptomele neurologice și a observat că peste 88% dintre participanți aveau probleme de memorie și funcție cognitivă. Acest lucru poate semnala probleme neurologice mai grave care implică atât sistemul nervos central, cât și pe cel periferic.

- Subiect conex: Date noi despre problemele cognitive și cerebrale după Covid-19