Descoperirea adrenalinei 1893 – Importanța în funcțiile organismului

Adrenalina are o descoperire remarcabilă deoarece a fost prima dată când un hormon secretat de o glandă a fost produs în laborator. 

Hormonii sunt substanțe eliberate de o celulă într-o regiune a corpului și care influențează alte celule, fiind „mesageri chimici”.

Medicul britanic George Oliver și fiziologul britanic Edward Sharpey-Schafer au început primele studii sistematice asupra efectelor adrenalinei în 1893. Oliver experimenta administrând fiului său extracte din glandele suprarenale (situate deasupra rinichilor). Observând o modificare a diametrului vaselor fiului, i-a propus lui Sharpey-Schafer să injecteze extractul unui câine. În mod surprinzător, tensiometrul cu mercur a indicat o modificare foarte dramatică a tensiunii arteriale a câinelui. Cei doi au arătat că substanța activă a glandelor suprarenale, cunoscută astăzi ca adrenalină sau epinefrină, determină îngustarea arteriolelor (vase de sânge cu diametru mic), crescând astfel tensiunea arterială. 

Anatomistul Stephen Carmichael a spus despre aceste evoluții: 

„Publicațiile în care și-au prezentat observațiile în 1894 sunt prima demonstrație a unui efect hormonal. Mulți istorici consideră că acest studiu asupra medulosuprarenalei (centrul glandei suprarenale) a reprezentat un punct de cotitură în endocrinologie.”

Chimistul și samuraiul japonez Jokichi Takamine este considerat prima persoană care a izolat și a purificat în mare măsură adrenalina. Deși asistentul său obținuse de fapt primul produs cristalin, Takamine s-a îmbogățit prin brevetul său privind principiul creșterii tensiunii arteriale. Adrenalina a început să fie folosită pentru controlul sângerărilor, în cardiologie, obstetrică și tratamentul alergiilor.

Adrenalina este vitală pentru funcțiile normale ale corpului. 

• În situații de stres este secretată în cantitate mai mare și, crescând frecvența cardiacă, mărește volumul de sânge pompat din camerele inimii la fiecare bătaie. 
• Astfel crește fluxul sanguin către mușchi. 
• Adrenalina relaxează și musculatura netedă a căilor respiratorii și îngustează arterele periferice și vasele aflate departe de inimă. 
• Se recomandă atenție la dilatarea vaselor (vasodilatație) provocată de adrenalină în mușchi, ficat și inimă.

Descrierea imaginii articolului: Adrenalina este produsă din aminoacizii fenilalanină și tirozină produși de glandele suprarenale (organele portocaliu-șters reprezentate deasupra rinichilor). În stânga imaginii este George Oliver, iar în dreapta Edward Albert Sharpey-Schafer. În centru se află molecula de adrenalină.

Personalitățile istorice menționate în articol: George Oliver (1841–1915), Edward Albert Sharpey-Schafer (născut Schäfer; 1850–1935), Jokichi Takamine (1854–1922)

• Subiectul anterior: Medicina osteopatică 1892 – Tratamentul prin manipulare
• Subiectul următor: Ciuma 1894 – Moartea Neagră, mânia lui Dumnezeu