Durerea oncologică – ce este, cum apare și cum se tratează?

Durerea poate fi tratată eficient la majoritatea pacienților cu cancer sau cu antecedente oncologice. Chiar dacă durerea provocată de cancer nu dispare complet, cea cauzată de tratament poate fi eliminată la aproape toți pacienții. Eliminarea sau ameliorarea eficientă a durerii și a altor simptome îmbunătățește calitatea vieții în toate stadiile bolii. Pacienții trebuie să spună medicilor sau asistenților medicali dacă au dureri. Este important să informeze despre orice durere pe care o pot resimți.

Ce este durerea oncologică?

Durerea oncologică poate fi definită ca o senzație complexă care reflectă atât leziunea organismului, cât și răspunsul organismului la aceasta . Deși medicii sunt de acord că tratarea durerii oncologice este o prioritate majoră, durerea nu este întotdeauna înțeleasă sau tratată corect.

Durerea este unul dintre cele mai frecvente și mai temute simptome la pacienții cu cancer. În ciuda progreselor oncologice, frecvența durerii asociate cancerului nu a scăzut de-a lungul anilor. În medie, 60% dintre pacienți au durere asociată cancerului într-un moment al bolii.

La nivel mondial nu se acordă suficientă importanță durerii oncologice. Deși medicina actuală dispune de numeroase medicamente și metode intervenționale pentru ameliorarea durerii, jumătate dintre pacienții care suferă de durere asociată cancerului sunt tratați insuficient.

Cum apare durerea oncologică și care sunt cauzele?

Durerea fizică oncologică are două surse:

• Nociceptivă este durereaclasică în care leziunea unei părți a corpului este transmisă prin nervi. De obicei se simte ca durere sau presiune – așa este resimțită majoritatea durerii oncologice.
• Neuropată este durereaprovocată de leziuni în sistemul nervos. De obicei este percepută ca arsură puternică, înțepătură de cuțit, senzație anormală și furnicături. Utilizarea îndelungată a unor chimioterapice precum paclitaxelul și oxaliplatina provoacă durere neuropată.

Experiența durerii este adesea o combinație a diferitelor tipuri de durere. Ea poate fi agravată de teama de durere în sine sau de îmbolnăvire.

Oamenii pot avea din cauza cancerului durere acută intensă, de scurtă durată, sau durere cronică de lungă durată. Durerea poate face parte și din sindromul durerii oncologice . Aceste sindroame pot fi provocate de tumori prin:

• invazia țesuturilor moi sau a osului (inclusiv fracturi osoase)
• comprimarea nervilor sau a vaselor de sânge de către tumoră
• obstrucția unor organe goale, precum intestinele
• sângerarea în interiorul tumorii

Sindroamele durerii oncologice pot apărea și din cauza substanțelor produse de cancere (hormoni, proteine) care afectează funcția altor țesuturi și organe. Pot surveni și după operație, radioterapie sau chimioterapie.

Este important să stabilim cauza durerii, deoarece cunoașterea ei facilitează gestionarea. Indiferent dacă se cunoaște cauza sau nu, durerea trebuie întotdeauna tratată adecvat. Dacă nu este tratată suficient pe termen scurt, se poate agrava și poate deveni mai greu de controlat ulterior.

Evaluarea durerii oncologice este un proces continuu care necesită atenție permanentă asupra durerii. O durere nouă sau schimbarea tiparului durerii pot indica probleme minore tratabile. Totuși, modificarea durerii este adesea semnul unei boli în creștere. Deoarece tratamentul durerii oncologice se bazează pe tratarea bolii care o provoacă, identificarea cauzelor oricărei dureri noi este extrem de importantă.

Cel mai mare obstacol în tratarea durerii oncologice este evaluarea insuficientă a acesteia.

Evaluarea durerii oncologice

Deoarece tipurile și stadiile cancerului, răspunsurile pacienților la durere și tratament și preferințele personale diferă, gestionarea durerii trebuie individualizată. Toți pacienții trebuie evaluați regulat pentru durere. Dacă există dureri, pacienții internați trebuie întrebați mai des și încurajați să le raporteze asistentului sau medicului. Intensitatea se evaluează pe o scară de la 0 la 10, folosind numere între 0, „fără durere”, și 10, „cea mai puternică durere”. Trebuie realizate intervențiile necesare, precum administrarea unor analgezice suficiente, iar pacienții trebuie încurajați să anunțe asistentul sau medicul ori de câte ori au dureri.

- V-ar putea interesa: Durerea oncologică și importanța ei

Cum se tratează durerea oncologică?

Datorită progreselor în biologia moleculară, neuroștiințe, farmacologie și anesteziologie, s-au realizat avansuri importante în înțelegerea și tratarea durerii, în special în ultimii treizeci de ani. Cercetătorii au identificat receptorii durerii și au explicat transmiterea semnalelor dureroase către creier. Aceste descoperiri de laborator s-au transformat în terapii mai eficiente pentru durerea pacienților cu cancer.

Durerea provocată de cancer poate fi tratată prin una sau mai multe dintre următoarele abordări:

• Îndepărtarea cancerului prin operație sau eliminarea pe cât posibil a tumorilor ori
• Obținerea unei ameliorări importante a durerii prin tratarea parțială sau completă a cancerului subiacent cu radioterapie, chimioterapie și imunoterapie, 
• Medicamente îndreptate direct împotriva durerii și metode complementare intervenționale sau neintervenționale.

Chirurgie paliativă / Radioterapie

Radioterapia poate fi folosită cu siguranță în scop paliativ, pentru a reduce durerea și alte simptome și a menține calitatea vieții pacienților. Chirurgia poate preveni sau controla complicații dureroase ale cancerului, precum obstrucția intestinală, comprimarea măduvei spinării, a nervilor periferici sau a organelor. Chirurgia și radioterapia paliativă se concentrează pe confortul pacientului și sunt necesare mai ales în cancerul avansat.

Abordări farmacologice și anestezice

Analgezicele pot fi administrate pentru diverse dureri asociate cancerului. Se aleg în funcție de preferințele individuale ale pacienților.

Printre căile de administrare se numără:

• Oral, sub formă de comprimate
• Transmucozal (ținute scurt în gură pentru absorbție)
• Rectal (supozitor)
• Intravenos (prin perfuzie în venă)
• Subcutanat (injecție imediat sub piele) 
• Transdermic (absorbție prin piele) 
• Epidural sau intratecal (în regiunea din jurul măduvei spinării)

Abordarea durerii oncologice în funcție de intensitate

Durere ușoară și moderată

Analgezicele neopioide, precum aspirina și ibuprofenul, care sunt antiinflamatoare nesteroidiene , și paracetamolul ajută la ameliorarea multor dureri ușoare-moderate, inclusiv a celor musculare și osoase.

Numite și analgezice narcotice, opioidele sunt analgezice mai puternice, eliberate pe rețete roșii și verzi. Analgezicele neopioide enumerate mai sus pot fi administrate împreună cu opioidele și alte tratamente pentru dureri mai intense.

Durere severă

Opioidele (precum morfina, fentanilul, codeina, oxicodona, hidromorfona și metadona) sunt foarte eficiente în eliminarea sau reducerea durerii oncologice. Cel mai cunoscut medicament din această grupă este morfina, care, contrar opiniei răspândite, nu este cel mai puternic opioid. Pacienții se tem uneori că aceste medicamente ar putea provoca dependență; totuși, ele sunt sigure și bine tolerate. Prin metode biotehnologice sunt transformate în substanțe care calmează durerea și suferința, mai degrabă decât să producă plăcere. Când sunt administrate corect, opioidele provoacă rar dependență.

În funcție de nevoie, opioidele pot fi prescrise pentru durerea oncologică de orice intensitate. Pentru durerea moderată sau mai intensă pot fi administrate împreună cu paracetamolul ori antiinflamatoarele nesteroidiene sau separat. Medicul ajustează cantitatea de opioid în funcție de nevoi, prin monitorizare atentă.

Pusee bruște de durere severă (breakthrough pain)

Se știe că pacienții cu cancer pot avea periodic, în timpul zilei, dureri intense cu debut brusc. Sunt necesare analgezice cu efect rapid și ușor de administrat. Pentru asemenea dureri, medicul poate oferi un analgezic rapid precum morfina orală sub formă de comprimat. Aceste doze de salvare acționează rapid. De obicei se adaugă medicamentelor administrate regulat pentru durerea obișnuită.

Analgezice adjuvante

Se știe că unele medicamente, în special antidepresivele, anticonvulsivantele și steroizii, sunt utile în durerea oncologică. Ajută la ameliorarea furnicăturilor și arsurilor la extremitățile mâinilor și picioarelor și a durerii provocate de inflamație.

- V-ar putea interesa: Diagnosticul și tratamentul neuropatiei (leziunii nervoase) provocate de chimioterapie

Blocuri nervoase

Blocurile nervoase temporare pot oferi ameliorare în durerea acută (cu debut brusc), postoperatorie și în unele dureri cronice. De obicei se realizează prin injectarea unui anestezic local în jurul nervilor. Acesta întrerupe transmiterea semnalelor dureroase spre creier și ameliorează rapid durerea. Tehnicile pot fi planificate pentru efect temporar sau permanent și sunt aplicate de radiologi intervenționiști, anesteziști sau specialiști în terapia durerii.

Pompe epidurale și intratecale: Sunt preferate de obicei când este nevoie de analgezice puternice, continue, sau când durerea nu poate fi controlată cu medicamente orale. Pompele epidurale sau intratecale sunt purtate într-o husă ori implantate sub piele. Astfel, medicamentul poate fi administrat continuu.

Abordări neurochirurgicale

Majoritatea durerilor oncologice pot fi gestionate eficient cu medicamente. Dacă acestea nu oferă suficientă ameliorare sau efectele adverse devin problematice, abordările nefarmacologice sunt adesea eficiente.

Când durerea nu poate fi controlată, se pot aplica tehnici neurochirurgicale care dezactivează nervii din măduva spinării responsabili de transmiterea semnalelor dureroase către creier.

Abordări psihologice

Psihoterapia de scurtă durată, sprijinul structurat și terapia cognitiv-comportamentală pot crește eficacitatea tratamentelor prin îmbunătățirea capacității de adaptare a pacienților. Se poate apela la sprijin psihiatric pentru evaluarea principalelor complicații psihiatrice ale cancerului și tratamentului său și pentru recuperare.

Tratamente complementare

Abordările complementare pentru durere pot fi incluse în orice etapă a tratamentului. Printre ele se numără tehnici de relaxare, meditație, terapii prin mișcare, acupunctură, terapii prin artă și masaj pentru controlul medical al durerii (reflexologie). Aceste tehnici pot ajuta la ameliorarea durerii acute, a celei de după faza acută și a unor forme de durere cronică.