Inginerul genetician Okan Çakır din echipa noastră OncoTrust a absolvit primul programul de master al Universității Edinburg Napier

În acest articol
Îl cunosc pe Muharrem Okan Çakır din 2008, de pe vremea când era încă elev de gimnaziu. Erau anii în care lucram ca medic specialist în oncologie medicală la Universitatea Akdeniz, iar mătușa lui Okan devenise pacienta mea. Îmi amintesc că era un copil foarte inteligent și că își dorea să studieze științele spațiale. Mama lui povestea chiar că își cumpărase telescoape de amator în acest scop și că îi plăcea să privească cerul noaptea. Mătușa sa, care avusese o mare contribuție la îngrijirea și creșterea lui Okan când era foarte mic, avea cancer ovarian avansat și a murit din cauza bolii în câțiva ani. Știu că acest lucru l-a afectat profund pe Okan și că îi promisese chiar mătușii sale că va face lucruri importante pentru tratarea acestei boli. Da, Okan hotărâse ce vrea să devină încă din anii trecerii de la adolescență la tinerețe.
Uneori, profesia vă alege pe dumneavoastră!
Ca persoană care lucrează în medicina cancerului și care a îngrijit până acum zeci de mii de pacienți, am întâlnit multe povești asemănătoare, însă Okan și-a continuat povestea diferit. Chiar și-a ținut promisiunea făcută mătușii sale: a îndreptat tot entuziasmul pentru cercetarea cerurilor îndepărtate spre ceva foarte apropiat, spre ceea ce se întâmplă în interiorul corpului nostru.
Încă din anii de liceu înțelesese parțial că apariția cancerului este o boală complexă și genetică la nivel celular și, considerând că trebuie să urmeze o altă cale dacă vrea să devină cercetător în oncologie, a ales specializarea inginerie genetică pentru studiile universitare.
După moartea mătușii sale, nu am mai avut legături cu Okan până în 2015, când a intervenit o coincidență frumoasă. În 2015, Okan absolvise cu succes Departamentul de Inginerie Genetică al Universității Yeditepe și fusese acceptat la un master în Glasgow, Scoția. Însă în acea perioadă avea probleme gastrice și, înainte de a pleca în străinătate, venise cu mama sa la spitalul în care lucram, pentru a le rezolva. În timp ce aștepta medicul gastroenterolog, se oprise din greșeală în fața ușii cabinetului meu. Când am deschis ușa, i-am văzut pe Okan și pe mama sa; desigur, pe Okan nu îl recunoscusem imediat, deoarece devenise un tânăr aproape de două ori mai înalt decât copilul pe care îl văzusem cu 7 ani în urmă, însă pe mama sa am recunoscut-o imediat. Când am întrebat de ce se aflau acolo, am aflat povestea lui Okan și că urma să plece în curând departe de casă, ca cercetător în oncologie. Am intrat imediat în cabinet, am discutat puțin despre medicina cancerului și, de atunci, nu ne-am mai despărțit.
La Glasgow, Okan a început să lucreze la microcipuri tisulare în 3 dimensiuni, care imită țesutul normal, îmbunătățesc calitatea experimentelor de laborator efectuate înaintea studiilor clinice pe oameni și ar putea chiar elimina necesitatea unor experimente pe animale. A realizat lucruri foarte frumoase. Unul dintre studiile sale a obținut chiar premiul întâi la Congresul Național de Cancer organizat în țara noastră. Însă, în timp ce își continua programul de master cu bursă, în Regatul Unit a avut loc votul pentru Brexit iar populația a ales ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană. Pentru Okan, care își continua masterul printr-un proiect al Uniunii Europene, aceasta a fost o mare dezamăgire și a fost nevoit să se întoarcă în țara noastră. Totuși, aceștia erau primii pași ai unui început mult mai frumos.
Întâlnirea științelor fundamentale cu cele clinice
Când Okan s-a întors la Antalya din cauza Brexitului, am lucrat mult mai îndeaproape, iar acest eveniment aparent nefericit s-a transformat într-o oportunitate frumoasă pentru toată lumea. Una dintre cele mai mari dificultăți ale multor oameni de știință care lucrează în cercetarea fundamentală este imposibilitatea de a avea contact direct cu cei care trăiesc problema reală, adică pacienții, în domeniul căruia i-au dedicat poate întreaga viață. Profesioniștii din oncologie care nu au contact direct cu pacientul și cu problemele sale reale, altfel spus care rămân departe de clinică, pot avea dificultăți în a formula întrebările potrivite care să ducă la rezultate pozitive. Invers, noi, clinicienii aflați într-un ritm intens de tratament, putem avea dificultăți în a ține pasul cu știința și tehnologia, care se adâncesc și se extind continuu. De aceea, colaborarea noastră a inițiat un proces frumos și nou de învățare.

Pe lângă schimbul de cunoștințe și experiențe cu Okan și studiile științifice, am realizat și proiecte sociale care le explică copiilor medicina cancerului. Atât în această perioadă, cât și anterior, am oferit mentorat altor tineri colegi, cu care am format, alături de profesioniști în oncologie, o echipă multidisciplinară cu ingineri informaticieni, studenți la medicină, terapeuți prin artă, specialiști software, specialiști în informatică medicală și specialiști în îngrijiri paliative, numită OncoTrust . Cu echipa noastră OncoTrust am participat de 2 ori la Festivalul de Știință din Antalya, în 2016 și 2017, explicând medicina întregii populații, în special copiilor și tinerilor, prin cele mai noi instrumente ale științei și tehnologiei.
Okan a prezentat, de asemenea, studiile științifice pregătite împreună cu echipa noastră OncoTrust la Congresul European de Toxicologie, 2 ani la rând. În această perioadă a aplicat din nou la programe de master în străinătate și a fost acceptat la Departamentul de Dezvoltare a Medicamentelor și Științe Biomedicale al Universității Edinburg Napier din Scoția. De această dată, nu am întrerupt deloc comunicarea și am parcurs drumul împreună, împărtășindu-ne continuu informații noi.
În mare parte datorită eforturilor lui Okan, am avut ocazia să aflăm direct și în cele mai mici detalii progresele din medicina cancerului și genetică din lume; dintre acestea, cele mai remarcabile au fost tehnologia de editare genetică CRISPR și tratamentele celulare cu medicamentul viu CAR-T ca domenii de interes.
În timp ce își continua cu succes masterul la Edinburg, Okan a venit de 2 ori în țara noastră și ne-a explicat la congrese oncologice importante stadiul actual al terapiilor genetice în cancer, potențialul lor și tehnologia CRISPR, considerată una dintre descoperirile secolului. Și-a realizat teza despre „Cancerul de prostată și receptorul androgenic”, iar teza a adus o contribuție importantă lumii științifice; poate că acest studiu va deschide calea unui nou medicament împotriva cancerului.
La 28 iunie 2018 a avut loc ceremonia de absolvire care ne-a emoționat pe toți și am aflat că Okan obținuse primul loc la finalizarea programului de master.
Să încheiem povestea lui Okan cu vorbele memorabile ale unei cercetătoare pe care o admiră mult: „Nu vă temeți de nimic în viață; încercați doar să înțelegeți totul.” (Madam Curie). Tânărul nostru cercetător Okan spune și el: „Fără să ne temem de cancer, vom continua neîncetat să dezvoltăm tratamente.”
În acești ani în care știința avansează rapid, îmi doresc ca povestea lui Okan să le dea curaj multor tineri și vreau să subliniez încă o dată că întreaga noastră echipă este mândră de el. Sperăm ca, alături de numeroși tineri, să se întoarcă în țara sa ca o minge de foc din străinătatea în care a plecat ca o scânteie și să realizeze multe succese.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.