Octombrie Roz 2024 – 14 întrebări și răspunsuri în luna conștientizării cancerului mamar

Octombrie Roz

Cancerul mamar este cel mai frecvent diagnosticat cancer la femei în lume. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2022 aproximativ 2,3 milioane de femei au primit diagnosticul și peste 685 de mii au murit din cauza bolii. Cifrele arată importanța vitală a campaniilor anuale de conștientizare.

Luna conștientizării cancerului mamar (Octombrie Roz) oferă ocazia de a informa despre cauze, diagnosticul precoce și opțiunile terapeutice, contribuind semnificativ la viața femeilor.

Participarea la screening pentru depistare precoce rămâne sub nivelul dorit. Deși este cel mai frecvent cancer la femei, prin mamografie și alte metode de screening, mortalitatea prin cancer mamar poate scădea cu până la 40%. În SUA, datele din 2021 arată că aproximativ 76% dintre femeile de 50-74 de ani făcuseră mamografie în ultimii doi ani. În Turcia, rapoartele OECD indică rate mai mici: aproximativ 35% dintre femeile de 50-69 de ani făcuseră mamografie în ultimii doi ani. 

Campaniile continuă și în 2024, urmărind ca fiecare femeie să înțeleagă progresele terapeutice, să își cunoască riscurile personale și familiale și să beneficieze de diagnostic precoce prin controale regulate.

Fii o prietenă, amintește-i unei prietene!

"Fii o prietenă, amintește-i unei prietene!" este o campanie de conștientizare care încurajează screeningul regulat. Discuțiile cu persoanele apropiate și încurajarea testării pot aduce o contribuție importantă vieții lor. O simplă reamintire de câteva minute sau ajutorul pentru o programare poate face o mare diferență. Alăturați-vă campaniei și amintiți-i unei prietene să efectueze screeningul. Împreună, un pas mic poate aduce rezultate mari!

Cele mai frecvente întrebări și răspunsuri despre cancerul mamar

Întrebarea 1: Cât de frecvent este cancerul mamar în lume?

Răspuns: În 2022, aproximativ 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer mamar. Este cel mai frecvent cancer la femei și al doilea cel mai diagnosticat din lume, după cancerul pulmonar. Diagnosticul precoce și tratamentele avansate au îmbunătățit însă considerabil supraviețuirea. Depistat timpuriu, cancerul mamar poate avea o supraviețuire la 5 ani de până la 99%, iar pentru toate stadiile luate împreună rata ajunge la 90%.

Întrebarea 2: Ce factori cresc riscul de cancer mamar?

Răspuns: Principalii doi factori sunt sexul feminin și înaintarea în vârstă. Cresc riscul și istoricul familial, menstruația începută devreme, menopauza târzie, absența copiilor sau nașterea la o vârstă înaintată. Consumul excesiv de alcool, fumatul, creșterea în greutate după menopauză și obezitatea sunt alți factori de stil de viață.

Întrebarea 3: Cum se depistează precoce cancerul mamar?

Răspuns: Cea mai eficientă metodă recomandată este efectuarea periodică a mamografiei . În 2024, United States Preventive Services Task Force (USPSTF) recomandă tuturor femeilor screeningul la fiecare doi ani, începând de la 40 de ani , pentru reducerea riscului de deces. Anterior, femeilor din intervalul de vârstă 40 de ani li se recomanda să decidă individual cu medicul începerea screeningului. Noul ghid recomandă tuturor începerea de la 40 de ani.

Întrebarea 4: Ce pot face pentru a reduce riscul?

Răspuns: Un stil de viață sănătos poate fi foarte eficient. Cercetările arată că schimbările favorabile pot reduce semnificativ riscul. Alimentația sănătoasă, activitatea fizică regulată și menținerea greutății ideale sunt esențiale. Scăderea în greutate și evitarea excesului ponderal pot reduce nivelul estrogenului și riscul mamar; țesutul adipos în exces poate crește estrogenul și riscul. Fumatul și alcoolul sunt alți factori importanți.

Dieta mediteraneeană: Cercetările arată că dieta mediteraneeană poate reduce eficient riscul. Include ulei de măsline, legume și fructe proaspete, cereale integrale, leguminoase, pește și nuci. La femeile care o urmează s-a raportat o reducere a riscului cu până la 30% . Dieta ajută și la controlul greutății, reducând riscul prin reglarea insulinei și estrogenului.

Consumul de alcool: Alcoolul este un factor de risc. Consumul zilnic de 1 porție poate crește riscul cu 7%. De aceea se recomandă limitarea sau evitarea completă a alcoolului.

Mișcare regulată: Cel puțin 150 de minute de efort moderat pe săptămână pot reduce semnificativ riscul. Studiile arată că activitatea fizică regulată îl reduce cu 20-30% față de lipsa ei.

Alăptarea: Cercetările au arătat reducerea riscului prin alăptare. La femeile care alăptează, riscul a scăzut cu 4% până la 5% . Alăptarea prelungită, de 6 luni sau mai mult, este descrisă ca reducând și mai mult riscul.

Întrebarea 5: Care sunt cele mai frecvente idei greșite?

Răspuns: "Una din 8 femei va avea cancer mamar" este o afirmație adesea înțeleasă greșit. Înseamnă că una din 8 femei riscă să dezvolte boala la un moment dat în viață, nu că una din 8 o va dezvolta în fiecare an. Riscul crește cu vârsta: la femeile tinere este mai mic, apoi crește semnificativ. Riscul pe întreaga viață nu trebuie confundat cu cel anual dintr-un anumit interval de vârstă.

Cancerul mamar nu afectează numai femeile; apare rar și la bărbați . Deși proporția este foarte mică, există riscul de îmbolnăvire a 1 bărbat la fiecare 100 de femei. Conștientizarea mai redusă la bărbați poate întârzia diagnosticul și îngreuna tratamentul.

O altă idee greșită este că boala apare numai la persoanele cu istoric familial. Aproximativ 80% dintre femeile cu cancer mamar nu au asemenea antecedente. Deși familia este un factor important, pot contribui numeroși alți factori: vârsta, genetica, hormonii, mediul și stilul de viață.

Unele persoane cred că mamografia este necesară numai dacă observă un nodul sau simptome. Cancerul poate fi însă depistat mamografic înaintea simptomelor, astfel încât screeningul regulat este esențial pentru identificarea precoce.

Întrebarea 6: Ce trebuie făcut după diagnostic?

Răspuns: Planul terapeutic depinde de stadiu, tip și starea generală. Opțiunile includ chirurgie, chimioterapie, tratamente țintite, imunoterapie, radioterapie și hormonoterapie. Metodele avansate precum tratamentele țintite și imunoterapia au adus progrese importante.

Întrebarea 7: Cum pot sprijini o persoană cu cancer mamar?

Răspuns: Sprijinul poate ușura traversarea acestei perioade. Reamintirea controalelor, însoțirea la mamografie, susținerea emoțională și ajutorul pentru accesarea informațiilor medicale corecte pot face o mare diferență.

• Subiect conex: Ce ar trebui și ce nu ar trebui spus persoanelor cu cancer?

Întrebarea 8: Cum este afectată viața sexuală după cancerul mamar?

Răspuns: Tratamentul poate modifica hormonii și afecta viața sexuală. Disconfortul fizic, sensibilitatea sau amorțeala sânului, efectele psihologice și reacțiile adverse pot complica situația. Exercițiile planșeului pelvin, hidratantele vaginale și sprijinul psihologic pot însă ajuta.

Întrebarea 9: Ce înseamnă sân dens și cum influențează riscul?

Răspuns: Sânul dens are țesut cu densitate crescută, care mărește riscul de cancer. Poate îngreuna detectarea mamografică, deoarece atât țesutul dens, cât și tumorile apar albe. Sânii denși sunt întâlniți la 50% dintre femei . Aceste femei trebuie însă să continue mamografiile. Medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum ecografia sau rezonanța magnetică (RMN).

Întrebarea 10: Ce se întâmplă cu celălalt sân după diagnostic? Care sunt riscurile? Trebuie îndepărtați ambii sâni?

Răspuns: Riscurile și măsurile pentru celălalt sân depind de mulți factori: starea generală, predispoziția genetică, tipul cancerului și stadiul.

Riscuri pentru celălalt sân: O femeie diagnosticată poate avea risc crescut în sânul contralateral, dar acesta variază în funcție de mai mulți factori:

• Predispoziție genetică: BRCA1 sau BRCA2 sunt exemple de mutații care cresc riscul unui cancer în al doilea sân, acesta putând varia între 40% și 60% la purtătoare. Există și alte mutații ereditare care sporesc riscul, inclusiv cele ale genelor TP53, PTEN, PALB2 și CHEK2.

• Vârstă și tip de cancer: Diagnosticul la o vârstă tânără sau absența receptorilor hormonali pozitivi pot fi asociate cu un risc mai mare în celălalt sân.

• Subtipul cancerului: În special subtipurile agresive, precum cancerul mamar triplu negativ , pot crește riscul în celălalt sân. Riscul poate fi mai mic în tumorile cu receptori hormonali pozitivi, cu risc scăzut și creștere lentă.

Trebuie îndepărtați ambii sâni? Mastectomia bilaterală este o decizie dificilă și nu este potrivită pentru toate pacientele. Este recomandată, de regulă, în grupele cu risc ridicat, mai ales la purtătoarele mutațiilor genetice, dar nu este necesară în orice situație.

• Pentru cine poate fi potrivită? În special la femeile cu mutație BRCA1 sau BRCA2 se poate lua în considerare îndepărtarea ambilor sâni pentru a reduce recidiva sau un cancer nou contralateral. Mastectomia preventivă (profilactică) poate reduce mult riscurile; studiile indică o reducere de până la 90% în acest grup cu risc ridicat.

• Beneficii și riscuri: Deși poate reduce substanțial riscul, îndepărtarea ambilor sâni este o intervenție majoră, cu recuperare fizică și emoțională posibil îndelungată. Fiecare pacientă are nevoie de consiliere amplă, care să îi evalueze factorii individuali.

Întrebarea 11: Cât de repede crește și se răspândește cancerul mamar?

Răspuns: Viteza variază în funcție de subtip, vârstă, receptori hormonali, caracteristici genetice și starea generală. Majoritatea cancerelor mamare tind să crească lent, cu o mărire mai lentă într-un anumit interval. Unele forme agresive însă, în special cancerul mamar triplu negativ sau cancerul mamar HER2-pozitiv, pot crește și se pot răspândi mai rapid.

Viteza răspândirii depinde și de tip și stadiu. În general, tumora ajunge la 2-3 centimetri înainte de a se extinde în ganglioni, dar unele tumori se pot răspândi ganglionar sau la distanță și la dimensiuni mai mici. Cancerul mamar inflamator este un exemplu de formă agresivă care se poate răspândi mai rapid și pe arii largi chiar într-un stadiu timpuriu.

Răspândirea în organism (metastazarea) începe, de regulă, în ganglionii axilari. În stadii avansate poate ajunge la plămâni, ficat, oase și creier. Viteza creșterii și răspândirii este direct legată de cât de devreme începe tratamentul.

Întrebarea 12: Chimioterapia este întotdeauna necesară?

Răspuns: Nu toate pacientele au nevoie de chimioterapie. Testele genomice pot stabili riscul recidivei și necesitatea ei. S-a constatat că 70% dintre pacientele cu boală precoce, receptori hormonali pozitivi și HER2-negativ nu necesită chimioterapie și pot primi numai tratament de supresie hormonală.

Întrebarea 13: Ce este cancerul mamar ereditar și cine prezintă risc?

Răspuns: Cancerul mamar ereditar apare prin modificări genetice transmise din generație în generație. Aproximativ 10% din totalul cancerelor mamare sunt ereditare. Aproximativ 5-10% dintre cancerele ereditare rezultă din mutații ale unor gene precum BRCA1 și BRCA2. Acestea cresc mult riscul: riscul pe viață la purtătoarele BRCA1 variază între 50-85%, iar la cele cu BRCA2 între 40-70%.

Controale de calitate și metode de identificare: Riscul ereditar este identificat, de regulă, în familiile cu antecedente importante de cancer mamar sau ovarian. Îl sugerează diagnosticul la vârste tinere, de exemplu înainte de 40 de ani, mai mulți membri afectați, cancerul mamar la bărbați și mutații precum BRCA1 sau BRCA2.

În asemenea situații, testarea genetică poate stabili dacă persoana este purtătoare. Testele se efectuează din țesutul tumoral sau sânge și analizează BRCA1, BRCA2 ori alte gene asociate cancerului mamar.

Cine ar trebui să facă testare genetică? Persoanele cărora li se recomandă pot prezenta următoarele caracteristici:

• Antecedente de cancer mamar sau ovarian la rude de gradul întâi (mamă, soră, tată, frate),
• Antecedente familiale de cancer mamar masculin,
• Persoane diagnosticate la vârste tinere, de exemplu înainte de 40 de ani,
• Cancer mamar și ovarian la aceeași persoană,
• Cazuri de cancer mamar în mai multe generații ale familiei,
• Prezența unor forme agresive, precum cancerul mamar triplu negativ.

Metode de reducere a riscului: Pentru persoanele cu risc ereditar există măsuri preventive și metode de supraveghere, precum:

1. Screening regulat, început devreme: La femeile cu risc ridicat, mamografia sau rezonanța magnetică (RMN) pot începe la 25-30 de ani.

2. Chirurgie de reducere a riscului (mastectomie profilactică): Îndepărtarea preventivă a ambilor sâni poate reduce riscul cu peste 90% la femeile cu risc ridicat. Este o măsură cunoscută internațional, inclusiv prin exemplul Angelinei Jolie.

3. Medicamente de reducere a riscului (chimioprevenție): Medicamente precum tamoxifenul pot reduce semnificativ riscul de cancer mamar.

4. Consiliere genetică: Persoanele cu risc ereditar își pot înțelege mai bine riscul și pot lua decizii informate privind tratamentul sau prevenția prin consiliere genetică.

Întrebarea 14: La ce paciente se fac teste de biomarkeri, genetice și genomice?

Răspuns: Testele genetice și genomice sunt instrumente importante pentru personalizarea deciziilor terapeutice. Au un rol esențial în stabilirea riscului de recidivă, biologiei tumorii și probabilității de răspuns. Se împart, în general, în trei categorii: teste genetice ereditare, teste de biomarkeri genomici și teste ale scorului de recidivă.

Teste genetice ereditare (Germline Testing): Sunt efectuate din sânge sau salivă și stabilesc dacă anumite mutații cresc riscul. Analiza BRCA1, BRCA2 și a altor gene ereditare identifică predispoziția familială. Sunt recomandate în special femeilor cu istoric familial și celor diagnosticate la vârste tinere.

Teste genomice tumorale (NGS – secvențiere de nouă generație): Acestea ajută la înțelegerea biologiei tumorii și sunt efectuate, de regulă, din țesut tumoral. Dacă nu este disponibil, se pot face și din sânge. Identifică mutații, amplificări, deleții și alte modificări, ajutând la alegerea tratamentelor la care pacienta ar putea răspunde, precum terapiile țintite. Sunt folosite în special pentru biomarkerii relevanți ai agenților țintiți și imunoterapiei.

• Cui se adresează?

  • Pacientelor cu receptori hormonali pozitivi și cancer HER2-negativ, pentru alegerea opțiunilor terapeutice.
  • Pacientelor cu boală metastatică sau avansată, pentru stabilirea eligibilității la tratament țintit ori imunoterapie.
  • Pacientelor care nu au răspuns la tratamentele anterioare, pentru evaluarea opțiunilor noi.

• Exemple:

  • Panouri de teste NGS: Identificarea mutațiilor PIK3CA, AKT1 sau PTEN prin teste genomice permite planificarea tratamentelor țintite. De exemplu, pentru mutația PIK3CA se pot recomanda terapii precum alpelisibul (inhibitor PI3K).
  • Teste de biomarkeri pentru imunoterapie: Expresia PD-L1, TMB (încărcătura mutațională tumorală) și MSI identifică pacientele care ar putea răspunde la imunoterapie. Sunt analizate la unele paciente cu cancer mamar avansat pentru a evalua posibila eficacitate.

Teste ale scorului de recidivă (Recurrence Score Tests): Ajută la stabilirea riscului recidivei și a opțiunilor, în special în boala precoce. Sunt folosite, de regulă, pentru decizia de chimioterapie. Efectuate din țesut tumoral, descriu comportamentul biologic și probabilitatea de recidivă.

• Cui se adresează?
  • Pacientelor cu cancer precoce, receptori hormonali pozitivi, HER2-negativ și fără metastaze ganglionare.
  • Pentru evaluarea necesității chimioterapiei.
• Cele mai utilizate teste:
  • Oncotype Dx: Bazat pe analiza a 21 de gene, stabilește riscul de recidivă și evaluează necesitatea chimioterapiei. Dacă scorul Oncotype este mic, nu se administrează chimioterapie; dacă este mare, aceasta poate fi recomandată.
  • MammaPrint: Bazat pe analiza a 70 de gene, este folosit în special pentru riscul de recidivă în cancerul mamar precoce. Pacientele cu risc scăzut pot să nu primească chimioterapie.
  • EndoPredict și Prosigna: Analizează biologia cancerului mamar și evaluează riscul de recidivă pe termen lung după hormonoterapie, ghidând deciziile terapeutice.

Concluzie

Luna conștientizării este o ocazie pentru înțelegerea riscurilor și a rolului salvator al screeningului regulat. Începerea screeningului de la 40 de ani conform noilor ghiduri poate îmbunătăți diagnosticul precoce și salva mai multe vieți. În situații speciale, precum sânii denși, este importantă discutarea opțiunilor suplimentare cu medicul. Nu uitați: diagnosticul precoce salvează vieți!