Pot persoanele cu COVID-19 sau cu suspiciune de boală să utilizeze ANALGEZICE (antiinflamatoare nesteroidiene)?

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) reprezintă una dintre cele mai utilizate clase de medicamente. Acest grup, care cuprinde o gamă largă de produse, este folosit în principal pentru proprietățile analgezice și antipiretice. În ghidul clinic publicat, Institutul Național pentru Sănătate și Excelență Clinică din Marea Britanie a recomandat, pentru simptomele COVID-19 și tratarea febrei, preferarea paracetamolului (cunoscut sub numele de Parol) în locul AINS. Însă dezbaterile pe această temă continuă în comunitatea științifică.

COVID 19 și analgezicele

NOTĂ: Antiinflamatoarele nesteroidiene , adică medicamentele care combat inflamația fără a avea o structură steroidiană, pe scurt AINS, sunt medicamente analgezice, antipiretice și antiinflamatoare. Termenul „nesteroidian” este utilizat pentru a le deosebi de steroizi. AINS sunt analgezice nenarcotice. Cele mai cunoscute medicamente din acest grup sunt aspirina, ibuprofenul, naproxenul și diclofenacul. Parol, Vermidon, Minoset sunt exemple de denumiri comerciale sub care se vinde paracetamolul (acetaminofenul); acesta nu este inclus în categoria AINS, deoarece are un efect antiinflamator foarte redus.

În cazul bolilor acute, inclusiv COVID-19, de natură virală, au fost semnalate îngrijorări privind utilizarea acestor medicamente. Să analizăm dezbaterile despre ele evidențiind cinci caracteristici ale bolii COVID-19 și să extindem discuția și la alte medicamente care pot influența sistemul imunitar, precum cele destinate bolilor cardiovasculare și antidiabeticele (medicamentele pentru diabet).

• Boala se manifestă cu o severitate diferită la fiecare persoană, existând diferențe importante chiar în cadrul aceleiași grupe de vârstă.
• Severitatea bolii diferă într-un mod neobișnuit de mult între grupele de vârstă.
• În majoritatea țărilor, incidența COVID-19 și mortalitatea asociată sunt mai mari la bărbați decât la femei.
• Mortalitatea este ridicată la pacienții cu boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și diabet de tip 2.
• Apariția semnelor de boală severă poate fi întârziată până la 3 săptămâni de la primele simptome.

Un aspect surprinzător este că rata deceselor la persoanele cu boli cardiovasculare și la cele cu diabet de tip 2 este similară cu cea de la persoanele cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), considerate ca având un risc mai ridicat.

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Ar putea exista o ipoteză comună care să explice aceste observații? Pot fi ele explicate printr-o relație între funcțiile imunitare și replicarea virusului? Sistemul imunitar poate fi reglat sau modificat de unele medicamente: li se acordă suficientă atenție?

Un număr foarte mic de specialiști consideră că, până la efectuarea unor cercetări suplimentare, utilizarea AINS ar trebui evitată în cazurile suspecte de COVID-19. Ei invocă posibilitatea ca aceste medicamente să încetinească recrutarea unor celule imunitare (celulele polimorfonucleare) și să întârzie procesul de rezoluție a inflamației. De fapt, acest argument ar trebui luat în considerare și pentru multe alte medicamente. Oare unele medicamente încetinesc mobilizarea sistemului imunitar și permit astfel virusului să se înmulțească mai rapid?

Numeroase medicamente, printre care cele destinate bolilor cardiovasculare și antidiabeticele, influențează sistemul imunitar într-un mod complex. Aspirina, metforminul și statinele (medicamente care scad colesterolul) își exercită de obicei efectele benefice, pe lângă alte acțiuni, și prin reducerea proceselor inflamatorii. Utilizarea acestor clase de medicamente este foarte frecventă la persoanele cu vârsta de peste 40 de ani. Se știe că bolile cardiovasculare sunt mai frecvente la bărbați, astfel că aceștia tind să utilizeze mai multe medicamente pentru aceste afecțiuni. Din aceste motive, medicamentele care au efecte asupra sistemului imunitar trebuie și ele investigate în detaliu în studiile viitoare.

Dincolo de raționamente, ce arată dovezile științifice?

Când studiile realizate până în prezent sunt analizate sistematic, se constată că, la pacienții cu COVID-19, efectele negative ale utilizării acestor medicamente nu au fost demonstrate științific. O analiză amplă a 73 de studii realizate pentru boli virale acute nu a identificat dovezi care să indice efecte nocive ale utilizării acestor medicamente (notă: studiile au vizat bolile virale acute, nu au fost efectuate la pacienți cu COVID-19). Există, de asemenea, dovezi că nu este prezentă o diferență semnificativă între paracetamol și ibuprofen, un tip de AINS.

Concluzie

Recent, numeroase societăți medicale internaționale de specialitate au avertizat că niciun pacient nu trebuie să își întrerupă sau să își schimbe medicamentele fără să își întrebe medicul. Prin urmare, niciun pacient nu ar trebui să își modifice tratamentul actual fără consultarea medicului, pornind de la aceste raționamente ale căror fundamente științifice nu au fost demonstrate. Nu există dovezi științifice care să confirme îngrijorările privind AINS în COVID-19.

TOATE ARTICOLELE NOASTRE DESPRE CORONAVIRUS