Riscul căror cancere ar putea fi redus prin utilizarea regulată a aspirinei?

Utilizarea regulată a aspirinei a fost asociată din nou cu un risc semnificativ mai mic de cancer în toate regiunile sistemului gastrointestinal, inclusiv pancreasul și ficatul.

Constatările au fost publicate online la 16 aprilie în Annals of Oncology. Rezultatele provin din cea mai mare metaanaliză realizată până acum, cu 113 studii observaționale.

Notă: Metaanalizelesunt cercetări cu un domeniu foarte larg, care reunesc rezultatele mai multor studii independente pe un anumit subiect și analizează statistic constatările obținute. Rezultatele metaanalizelor reprezintă cele mai puternice dovezi din punct de vedere științific.

Metaanaliza actuală oferă dovezi suplimentare despre efectul favorabil al aspirinei asupra cancerelor colorectale (ale intestinului gros) și a altor cancere ale sistemului digestiv. De asemenea, arată că utilizarea aspirinei pentru o perioadă mai lungă tinde să reducă și mai mult riscul de cancer colorectal.

Aceste constatări, noi pentru pancreas și unele alte cancere digestive, ar putea avea implicații pentru prevenirea acestor cancere cu mortalitate ridicată.

Rezultatele au arătat că utilizarea regulată a aspirinei a redus riscul de cancer digestiv cu 22% până la 38% față de persoanele care nu o foloseau.

Utilizarea regulată a aspirinei reduce riscul următoarelor cancere:

• Cancerul colorectal (colon și rect, adică intestinul gros): cu 27% în 45 de studii.
• Cancerul esofagian: cu 33% în 13 studii.
• Cancerul gastric: cu 36% în 14 studii.
• Cancerul hepatic și al căilor biliare: cu 38% în 5 studii.
• Cancerul pancreatic: cu 22% în 15 studii.

În schimb, nu s-a observat un efect protector al utilizării regulate a aspirinei în cancerele capului și gâtului.

Istoria aspirinei

La 10 august 1897, chimistul dr. Felix Hoffmann a reușit să producă acid acetilsalicilic pur, sintetizând acid salicilic cu acid acetic. Acidul acetilsalicilic, obținut din scoarța de salcie și cunoscut comercial ca aspirină, a devenit un medicament indispensabil în orice casă datorită beneficiilor practice și riscului scăzut de reacții adverse. Aspirina este folosită frecvent pentru efectele sale antipiretice, analgezice și de reducere a inflamației. În plus, prin efectul său de fluidificare a sângelui, administrarea pe termen lung în doze mici în tulburări de ritm, insuficiență cardiacă, diabet și obstrucții vasculare previne sau reduce efectele infarctului, accidentului vascular cerebral și problemelor vasculare asociate.

Aspirina își exercită efectele prin inhibarea enzimelor numite ciclooxigenaze (COX). Enzimele COX1 participă la sinteza tromboxanului A2, implicat în coagulare, iar enzimele COX2 la sinteza prostaglandinelor implicate în percepția febrei, durerii și inflamației. Astfel, aspirina fluidifică sângele prin inhibarea COX1 și reduce percepția durerii, febrei și inflamației prin inhibarea COX2. Cu alte cuvinte, nu tratează cauza durerii și a febrei, ci doar reduce perceperea acestora.

Deși continuă studiile privind mecanismul prin care aspirina protejează împotriva cancerului, acesta nu a fost încă stabilit clar. Sunt investigate enzimele COX și unele mecanisme independente de acestea. Studiile au arătat că aspirina împiedică eliberarea unei molecule numite sfingozină-1-fosfat. Aceasta provoacă creșterea tumorală, formarea de noi vase care hrănesc tumora, adică angiogeneză, și procese inflamatorii. Inhibarea eliberării acestei molecule de către aspirină este, prin urmare, un mecanism foarte plauzibil al protecției împotriva cancerului. Sunt studiate și alte molecule intermediare influențate de aspirină.

Pot fi prevenite multe decese prin cancer folosind aspirina?

Potrivit autorilor cercetării, constatările sugerează că multe decese prin cancere gastrointestinale ar putea fi prevenite prin utilizarea regulată a aspirinei. Unul dintre rezultatele remarcabile ale studiului este că utilizarea pe o perioadă mai lungă reduce și mai mult riscul de cancer.

De exemplu, după 1 an de utilizare aspirina a redus riscul de cancer colorectal cu numai 4%, în timp ce 3 ani de utilizare l-au redus cu 11%. Și doza zilnică a fost asociată cu reducerea riscului.

Pentru cancerul colorectal, reducerea relativă a riscului a fost raportată ca 10% la o doză zilnică de 75 mg, 11% la 81 mg, 13% la 100 mg, 35% la 325 mg și 50% la 500 mg.

Totuși, cercetătorii precizează că estimarea unei reduceri de 50% a riscului la cea mai mare doză de aspirină se bazează doar pe câteva studii și trebuie interpretată cu prudență. De asemenea, nu este clar când și la ce doză trebuie începută aspirina pentru a reduce riscul altor cancere. De exemplu, în cancerul hepatic, dacă există leziuni precursoare sau cicatrizare importantă a ficatului, poate fi prea târziu ca aspirina să ofere vreun beneficiu protector împotriva unui cancer ulterior.

Prin urmare, este dificil să fie recomandată aspirina pentru prevenirea altor cancere decât cele ale colonului și rectului.

Grupul Operativ al Serviciilor Preventive din Statele Unite afirmă că există suficiente dovezi potrivit cărora aspirina reduce incidența cancerului colorectal la pacienții cu risc ridicat după 5-10 ani de utilizare.

Avertisment: Persoanele trebuie să discute cu medicul despre riscurile și beneficiile potențiale ale utilizării aspirinei împotriva cancerului. De exemplu, la cineva predispus la sângerări, aspirina poate reprezenta un risc grav. Prin urmare, decizia trebuie luată împreună, sub supravegherea medicului.

Metaanaliza indică necesitatea unor studii clinice randomizate pentru a demonstra mai clar efectul aspirinei asupra reducerii riscului de cancer.

Existau dovezi puternice că aspirina ar putea reduce în special riscul de cancer colorectal. În 2016, JAMA Oncology a publicat două studii mari prospective de cohortă, Nurses’ Health Study [1980-2010] și Health Professionals Follow-up Study [1986-2012], care au oferit dovezi despre asocierea utilizării aspirinei pe termen lung (≥ 6 ani) cu reduceri importante ale riscului: 19% pentru cancerul colorectal și 15% pentru orice cancer gastrointestinal.

Noua metaanaliză adaugă informații despre cancerele pancreatic și hepatic.

Autorii au observat o reducere de 20% pentru cancerul pancreatic, importantă deoarece opțiunile de prevenție pentru un cancer atât de dificil sunt limitate.

Au identificat și unele dovezi de reducere a riscului cancerelor hepatice și biliare, însă datele despre durata utilizării aspirinei erau prea limitate pentru evaluări precise ale relației dintre durată și risc. Aceste date care sugerează un beneficiu potențial sunt importante, având în vedere constatările recente potrivit cărora aspirina este asociată cu un risc mai mic de cancer hepatocelular la pacienții cu hepatită B cronică.

Ce înseamnă reducerea riscului și prevenția în cancer?

Adoptarea unui comportament care reduce riscul, precum administrarea aspirinei, scăderea în greutate sau renunțarea la fumat ori alcool, nu înseamnă că acel cancer va fi cu siguranță prevenit. Înseamnă că unele dintre persoanele care în mod normal ar fi făcut acel cancer nu îl vor dezvolta. Ca exemplu numeric, afirmația „aspirina reduce riscul de cancer de colon cu 22%” înseamnă prevenirea cancerului la 22 din fiecare 100 de persoane care l-ar fi dezvoltat. Așadar, aspirina nu aduce riscul la zero: puteți face cancer de colon chiar dacă o folosiți, însă probabilitatea este mai mică. În plus, această reducere a riscului nu este clară pentru cancerele din afara sistemului gastrointestinal. 

Subiecte conexe:

• Aspirina după cancerul mamar: prieten sau dușman?
• Efectele utilizării Omega-3 și aspirinei asupra sănătății cardiovasculare la pacienții cu diabet
• Riscul de preeclampsie în sarcină poate fi redus cu aspirină