Rezistența împotriva suprimării științei

Textul de mai jos este traducerea articolului „Resisting the Suppression of Science” al Dr. Lisa Rosenbaum, publicat la 1 martie 2017 în prestigioasa revistă medicală NEJM.

„Toți medicii întâlnesc pacienți care caută leac pentru obstrucția cardiovasculară sau cancer printr-un regim special ori detoxifiere. Personal, până acum nu am întâlnit niciun rezultat eficient. Prezint mereu faptele și, dacă nu conving, ofer și mai multe fapte. Deși le spun pacienților că le înțeleg convingerile, limbajul meu corporal arată contrariul. Sincer, nu reușesc prea bine să depășesc ideile neștiințifice. Mulți medici întâlnesc aceeași situație chiar cu abordări diferite. Fie că vorbim despre vaccinuri, schimbări climatice sau controlul armelor, tindem să subliniem continuu faptele demonstrate prin dovezi.

Noua administrație americană a adus nu numai conflictul dintre știință și credință, ci și teama că știința poate fi suprimată deschis. Președintele Donald Trump a numit schimbările climatice „înșelătorie”, a privit vaccinurile cu „suspiciune” și a pus la conducerea agenției pentru protecția mediului o persoană cu antecedente în această privință. Drept urmare, Centrele Americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au amânat recent Summitul Climă și Sănătate, ceea ce va îngreuna pregătirile.

În fața suprimării științei, cercetătorii trebuie să reziste sau să continue în liniște munca?

Rezistența pare necesară. Amânarea CDC pare să ducă la o reuniune alternativă și finanțarea necesară continuării științei. Trebuie însă să ne preocupăm nu de neîncrederea produsă prin suprimare, ci de formarea unei culturi obișnuite cu aceste practici. Întrebarea reală este cum putem rezista eficient și cum convingem societatea sceptică față de știință.

Mai întâi trebuie evitată presupunerea că ideile greșite reflectă lipsa informației și dispar numai prin fapte

Când îndoiala apare în identitatea culturală sau emoții, faptele își pierd puterea de convingere și chiar sporesc scepticismul. Aceasta se numește asimilare părtinitoare . Este prezentă în toate domeniile vieții. Un studiu a arătat că părinții ezitanți privind vaccinarea copiilor nu și-au schimbat decizia în ciuda dovezilor că vaccinul nu provoacă autism.

Tendința de a ignora dovezile care amenință convingerile este independentă de ideologii

De exemplu, liberalii tind mai mult decât conservatorii să ignore dovezile siguranței alimentelor modificate genetic. Ideologiile influențează chiar subiecte medicale precum screeningul mamografic, statinele și cercetările finanțate de companii. Mai ales în știința climatică, se observă că persoane cu pregătire științifică înaltă ignoră dovezile care le contrazic ideile.

În zilele cu polarizare mare trebuie evitată politizarea științei. Specialiștii arată că ideile culturale opuse modelează interpretarea unui subiect aparent neutru. De exemplu, circulă relatări că virusul Zika ar proveni din încălzirea globală sau migrație. Cercetătorii au analizat cum influențează perspectiva amenințării Zika. Când scepticii climatici primeau informația că încălzirea globală provoacă Zika, deveneau mai sceptici față de amenințarea virusului. Când susținătorilor globalizării și frontierelor deschise li se prezenta asocierea cu migrația, considerau virusul mai puțin riscant.

Asemenea perspective provoacă abil războaie culturale, împingând societatea spre neîncredere în știință. O fac forțând alegerea între recunoașterea științei și protejarea identității proprii, iar de obicei se alege a doua.

Pentru protejarea identității, sarcina principală este explicarea motivelor pentru care vaccinurile sunt numite prostește suspecte sau periculoase și ajutorul în fața reacțiilor culturale împotriva universitarilor de elită. Corectând informațiile false, trebuie evitat scepticismul sub identitate politică. Cea mai bună abordare este rezistența moderată chiar sub titluri polarizante.

Dar abordarea moderată poate fi percepută ca interes personal și dăuna științei. Este greu să generalizăm reacția potrivită. Trebuie să știm mai mult decât dificultatea comunicării.

Poate există o speranță ca mulți americani să se îndepărteze de faptele alternative. Cercetătorii nu sunt singuri în a face faptele din nou credibile. Comunitatea medicală abordează comunicarea științifică în moduri neștiințifice. Școlile medicale predau contactul vizual, aprobarea prin înclinarea capului și competența culturală. Dacă scopul comunicării este transformarea științei într-o politică pentru sănătatea populației, trebuie să ne concentrăm asupra atacurilor împotriva faptelor și informației corecte printr-o metodă urgentă, experimentală și eficientă.”

Nu ar fi exagerat să spunem că știința salvează zilnic milioane de vieți, iar drumul până aici nu a fost ușor. De ce dorește omul să cunoască? Știința rezultă din dorința de a afla viitorul, a ne asigura în condițiile existente, a garanta confortul și o viață mai ușoară. La întrebarea despre principala caracteristică a cunoașterii științifice, răspund „fiabilitatea”. Informația obținută științific este general valabilă, sistematică, ordonată, sustenabilă și mai ales sigură. Astăzi ne întristează și neliniștește acceptarea mai largă în societate a informațiilor numite pseudoștiință, obținute mai ales prin experiențe individuale și raționament. De ce ne neliniștim? Pentru că pseudoștiința pune în pericol sănătatea întregii societăți și viitorul nostru. Pseudoștiințadesemnează ansamblul afirmațiilor, informațiilor și practicilor propuse prin argumente științifice, dar fără standardele necesare studiilor, precum materialele, metoda și testabilitatea (verificabilitatea), sau fără suficientă cercetare. Este caracterizată de afirmații vagi, contradictorii, adesea personale, cu dovezi exagerate și imposibil de verificat, iar pseudoștiința se desfășoară în jurul unor subiecte considerate generatoare de câștig social, material și spiritual pentru utilizatorii săi. Îi mulțumim Dr. Lisa Rosenbaum pentru frumosul articol pe acest subiect.