Ulcerele peptice și bacteriile 1984 – Helicobacter Pylori

În 1586, medicul Marcellus Donatus din Mantova, Italia, a fost printre primii care au documentat, la autopsie, răni deschise ale mucoasei stomacului. 

Până relativ recent, se credea că ulcerele peptice ale stomacului și duodenului învecinat erau provocate de stres și alimentație. Astăzi știm că marea majoritate a acestor ulcere este cauzată de o bacterie spiralată, care se dezvoltă în mediul acid al stomacului, Helicobacter pylori. 

Acceptarea medicală a cauzei bacteriene se datorează eforturilor de pionierat ale cercetătorilor australieni Robin Warren și Barry Marshall. În 1984, pentru a-și convinge colegii sceptici, Marshall a băut conținutul unui vas Petri cu H. pylori și, cinci zile mai târziu, a dezvoltat gastrită (inflamația mucoasei stomacului) .

• Ulcerele pot provoca dureri abdominale și vărsături cu sânge. 
• Perforarea stomacului sau a duodenului poate pune viața în pericol. 
• După ce se instalează în stomac, H. pylori poate crește sau reduce eliberarea gastrinei, care controlează cantitatea de acid gastric, și poate provoca inflamație cronică. 

H. pylori poate fi detectat prin culturi din stomac sau duoden, analize de sânge (pentru anticorpi), teste din scaun (pentru antigene) și test respirator cu uree. În testul respirator cu uree, pacientul primește uree radioactivă, iar prezența dioxidului de carbon radioactiv în aerul expirat indică existența H. pylori.

Se consideră că H. pylori se transmite prin alimente, apă și saliva umană. Totuși, numai o parte dintre persoanele purtătoare de H. pylori dezvoltă efectiv ulcere. Acest lucru ar putea fi legat de predispoziția genetică și de diferitele efecte nocive ale H. pylori.

Tratamentul H. pylori include o combinație de antibiotice, compuși de bismut și inhibitori ai pompei de protoni, care reduc aciditatea gastrică. Interesant este că, în 1958, medicul grec John Lykoudis și-a dezvoltat propriul tratament antibiotic pentru ulcere, însă activitatea lui a fost în mare parte respinsă de ceilalți medici.

Ulcerele peptice pot fi provocate și de aspirină, ibuprofen și alte NSAID (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene). NSAID pot reduce producția de prostaglandine (molecule asemănătoare hormonilor), care stimulează în mod normal producerea mucusului protector în stomac.

Descrierea imaginii articolului: Reprezentare artistică a H. pylori cu patru până la șase flageli (cozi asemănătoare unor bice), care permit bacteriei să traverseze stratul de mucus și să ajungă la epiteliul gastric.

Personalități istorice menționate în articol: Marcellus Donatus of Mantua (1538–1602), John Lykoudis (1910– 1980), John Robin Warren (n. 1937), Barry James Marshall (n. 1951)

• Subiectul precedent: Reacția de polimerizare în lanț 1983 – tipografia materialului genetic
• Subiectul următor: Telomeraza 1984 – o nouă țintă terapeutică pentru numeroase boli