Ce este insomnia și ce legătură are cu structura creierului?

Insomniaeste o problemă de somn cunoscută ca incapacitate de a dormi. Persoanele afectate se întorc continuu în pat, nu își pot ține ochii închiși mai mult de câteva minute și nu reușesc să adoarmă.

Cercetătorii au examinat creierul pacienților cu insomnie printr-o tehnică avansată MRI, imagistică prin rezonanță magnetică, cunoscută ca RMN. Au găsit unele anomalii în substanța albă a creierului acestora. Radiology a publicat acest studiu; să îl examinăm împreună.

Ce este insomnia?

Insomnia primară poate fi definită ca o tulburare cognitivă ușoară care provoacă uneori imposibilitatea de a dormi zile sau chiar luni, manifestată de obicei prin oboseală diurnă din cauza lipsei somnului și indispoziție. În anumite cazuri se poate manifesta chiar prin depresie și anxietate adică neliniște și suferință interioară.

Insomnia este o afecțiune foarte răspândită, dar are cauze, iar diagnosticul poate fi uneori dificil.

Substanța albă cerebrală constă în fascicule sau fibre nervoase lungi, formate din axonii neuronilor, care leagă o regiune a creierului de altele. Dacă fibrele sunt lezate sau separate, este afectată și comunicarea dintre regiunile cerebrale conectate.

Studiul a fost realizat cu 30 de voluntari și 23 de pacienți diagnosticați cu insomnie. Pentru evaluarea stării psihice și programului de somn s-au aplicat instrumente precum Indicele calității somnului Pittsbrugh, Indicele severității insomniei, Scala de autoevaluare a anxietății și Scala de autoevaluare a depresiei.

Toți participanții au făcut și examinări RMN detaliate, prin tehnica specială MRI DTI, imagistică prin tensor de difuzie, care permite examinarea detaliată a mișcării apei în substanța albă și identificarea spațiilor dintre structurile ei pe baza acestor mișcări. Cercetarea a folosit metoda statisticii spațiale bazate pe sistem. Tehnica a permis măsurători mai precise.

Rezultatele au arătat că, față de persoanele sănătoase, pacienții cu insomnie prezintă discontinuități și spații importante ale substanței albe, mai ales în lobul drept și talamus, regiunile care reglează somnul, conștiența și vigilența. Țesutul deteriorat influențează negativ somnul, starea de veghe, funcțiile cognitive și senzorio-motorii. În plus, tulburările talamusului și ale corpului calos, cea mai mare structură de substanță albă cerebrală, influențează direct severitatea și durata insomniei.

Un alt rezultat sugerează că una dintre cauzele ascunse ale deteriorării substanței albe la pacienții cu insomnie poate fi deficitul tecii de mielină, structura care învelește și protejează nervii, în această regiune cerebrală.

Cercetătorii recomandă investigații mai ample și detaliate pentru stabilirea legăturii dintre substanța albă și insomnie și atrag atenția asupra subiectului.