Ce este anxietatea? Simptomele și tratamentul anxietății în cancer

Ce este anxietatea (neliniștea)?

Anxietatea (neliniștea) descrie o stare de suferință interioară intensă, neliniște, apăsare și îngrijorare greu de înlăturat. Adesea aceste emoții sunt însoțite de simptome fizice precum senzația de constricție în piept, palpitații, dificultăți de respirație, senzația de lipsă de aer, uscăciunea gurii, senzația de cap plin, tulburări gastrointestinale și tensiune în întregul corp. Persoanele cu anxietate pot simți apăsarea în abdomen, piept, gât sau cap. În mod similar, se observă frecvent gânduri că în orice moment se poate întâmpla ceva rău și că nu pot face față acestor emoții apăsătoare și simptomelor fizice. Expresii precum „Nu pot sta locului, totul mă apasă, mă sufoc, simt o apăsare interioară” descriu o stare tipică de anxietate.

De ce apar anxietatea și modificările fizice asociate?

Sistemul nervos uman este un sistem care poate pregăti persoana pentru un pericol care se apropie, astfel încât să supraviețuiască sau să treacă printr-un posibil pericol cu prejudicii minime. În fața unui pericol real, pregătește corpul pentru fugă sau luptă. Această reacție, descrisă și ca reacția de luptă sau fugă, este inițiată și continuată de sistemul nostru nervos independent de voința noastră. De exemplu, percepția amenințării create de un câine care aleargă repede spre dumneavoastră sau de pașii care se apropie din spate pe un drum întunecat activează acest sistem și provoacă frică și anxietate , iar corpul se pregătește rapid să fugă sau să lupte. Pentru fugă sau luptă, mușchii noștri au nevoie de mai mult sânge și oxigen. De aceea începem să respirăm mai des. Inima începe să pompeze mai repede sângele, mușchii se încordează, pupilele se dilată pentru a percepe amenințarea și atenția crește...

Însă, când acest sistem care se activează spontan și ne permite supraviețuirea este activat fără o amenințare sau un pericol vizibil ori realist, când este intens sau durează mult, persoana se simte permanent încordată, neliniștită, ca și cum ar trăi la limită. Când starea de alertă continuă și așteptarea îngrijorată încep să perturbe viața, vorbim deja despre tulburări de anxietate. Tulburarea de anxietate generalizată și atacurile de panică din tulburarea de panică se numără printre cele mai frecvente tulburări anxioase.

Unul dintre cele mai frecvente simptome în cancer: anxietatea

Cancerul implică în mare măsură incertitudine și lipsă de control în privința cauzelor, evoluției, tratamentelor care trebuie alese și rezultatelor posibile și reprezintă o amenințare pentru viață. Privind astfel lucrurile, nu ar trebui să surprindă că anxietatea și frica se numără printre cele mai frecvente simptome la pacienții cu cancer. Anxietatea poate apărea în orice etapă a bolii, însă anxietatea intensă și prelungită reduce calitatea vieții și influențează negativ procesul de tratament.

Ce poate declanșa anxietatea în cancer?

• Expunerea la un volum mare de informații cu termeni medicali complicați în etapa diagnosticului,
• Incertitudinea privind boala, investigațiile necesare, tratamentele posibile și rezultatele lor,
• Dificultatea adaptării la viața socială și rolurile sociale schimbate, 
• Durerea, greața și tulburările de somn care nu sunt controlate suficient,
• Dificultăți de adaptare la imaginea corporală modificată în urma tratamentelor chirurgicale (de exemplu, pierderea unui sân)
• Dificultăți de adaptare la imaginea corporală modificată în urma tratamentelor medicamentoase (de exemplu, căderea părului)
• Ca efect secundar direct al medicamentelor utilizate (de exemplu, la cei tratați cu interferon beta sau când este necesară utilizarea steroizilor în doze mari)
• Ca simptom care însoțește delirul, rezultat al dezechilibrului biologic
• Lipsa răspunsului la tratament,
• Metastazele a căror existență este aflată,
• Aflarea faptului că boala a recidivat,
• Senzația că boala poate reveni în orice moment chiar și după vindecarea completă,
• Chiar înaintea controalelor medicale regulate și a investigațiilor, anxietatea poate deveni evidentă și simptomele fizice asociate ei se pot accentua.

Ce poate trăi pacientul anxios?

• Senzație de apăsare interioară și neliniște
• Incapacitatea de a se relaxa, senzația permanentă de tensiune, îngrijorare și de a trăi la limită
• Episoade intermitente de anxietate intensă (atacuri de panică)
• Gânduri permanente despre subiecte legate de boală (preocupare mintală)
• Dificultăți de a lua decizii și a rezolva probleme, împreună cu probleme de atenție și concentrare (chiar și în situații minore)
• Nevoia de a căuta intens pe internet informații despre boală și tratamentul ei
• Dificultăți de adormire și menținere a somnului, lipsa poftei de mâncare și oboseală
• Îngrijorare foarte intensă provocată de un simptom simplu
• Solicitarea unor consultații medicale mai frecvente decât recomandă medicul
• Efectuarea investigațiilor fără recomandarea medicului și solicitarea unor proceduri suplimentare,
• Accentuarea grețurilor chiar înainte de administrarea chimioterapiei, chiar și la apropierea de spital
• Perceperea grețurilor, durerilor de cap și a altor simptome fizice ca fiind mai intense decât era de așteptat
• Refuzul de a părăsi spitalul și de a se îndepărta de medici

Faptul că aceste simptome menționate mai sus perturbă procesul de tratament și funcționarea dumneavoastră poate fi un semn că anxietatea a scăpat de sub control și indică necesitatea unui ajutor profesional.

Ce pot face pacienții noștri și aparținătorii?

• În primul rând, pacienții și apropiații lor trebuie să poată obține clar și complet toate informațiile necesare de la medici și echipa de tratament. Se știe că pacienții care primesc informații suficiente de la echipa terapeutică, în primul rând de la medic, și simt că sunt în locul potrivit și pe mâini de încredere suportă mai ușor incertitudinea procesului. Se știe, de asemenea, că pacienții informați suficient au spitalizări mai scurte, mai puține prezentări repetate la medic și mai mult succes în gestionarea efectelor secundare trăite.
• Este normal să fiți anxios, speriat, trist, furios sau copleșit. Poate fi util ca pacienții noștri să împărtășească aceste emoții cu apropiații și să le poată exprima. Totuși, uneori aceasta nu este deloc ușor. Mulți aparținători depun eforturi incredibile pentru a susține pacienții și a le ușura viața, încercând să îi protejeze de orice tristețe și suferință. Aceste eforturi bine intenționate, admirabile, dar nu foarte realiste pot spori suferința pacienților, provocând senzația că „nimeni nu aude ce trăiesc, nu sunt înțeles suficient”. Când pacienții își împărtășesc tristețea sau furia, nu ajută să li se spună: „Te rog să nu te mai gândești la acestea, uită, rezolvăm noi”. Aceste emoții au nevoie să fie ascultate și luate în serios.
• Puteți discuta împreună cu apropiații ce se poate face pentru a vă sprijini reciproc. De exemplu, puteți împărți sarcinile pentru a reduce incertitudinea: o persoană organizează transportul la spital, alta ajută la îngrijirea copiilor de acasă, iar pentru gestionarea finanțelor se fac planuri.
• Puteți urmări grupuri de sprijin de încredere pe internet.
• Există exerciții de respirație și relaxare pentru gestionarea anxietății. Este util să le învățați și să le faceți de câteva ori pe zi. În mod similar, exercițiile ușoare în limita permisă de medic, yoga, meditația sau ocupațiile (cântatul la un instrument, pictura, lucrul manual) vă vor îndepărta atenția de la viitorul incert și imposibil de controlat și de la simptomele fizice pe care le trăiți în prezent și vă vor ajuta să gestionați anxietatea.
• O alimentație echilibrată, activitatea fizică regulată, sprijinul social suficient, exercițiile de mindfulness și evitarea fumatului, cafelei, băuturilor stimulante și consumului intens de alcool vor sprijini controlul anxietății.
• Pentru a deosebi dacă anxietatea trăită de pacienții noștri este o reacție psihică la boală, un efect biologic direct al cancerului sau un efect secundar al tratamentelor medicamentoase, spuneți medicului că doriți să consultați un psihiatru. Anxietatea și tulburările anxioase pot fi ameliorate prin psihoterapie și tratamente medicamentoase, experiența bolii poate fi îmbunătățită și calitatea vieții poate crește.

Autor: psihiatrul Güneş Berk din echipa OncoTrust