Ce este mutația MSH6? Pentru ce cancere crește riscul?

În acest articol
Ce este mutația ereditară MSH6? Informații generale pentru purtători
- MSH6 își trage numele de la „MutS homolog 6”. Gena se află pe cromozomul 2, iar proteina genei MSH6 joacă un rol important în repararea leziunilor ADN.
- Atât femeile, cât și bărbații pot purta mutații ale genei MSH6.
- În gena MSH6, mutațiile ereditare sunt asociate cu sindromul Lynch. Alte denumiri ale sindromului Lynch sunt cancer colorectal ereditar nonpolipozic (HNPCC) și sindromul Muir Torre (un subtip al sindromului Lynch la persoanele cu risc mai mare de a dezvolta tumori cutanate rare).
- Purtătorii mutației MSH6 au un risc mai mare pentru majoritatea cancerelor, mai ales pentru intestinul gros (colon și rect) și cancer uterin (endometrial). Există recomandări de screening și prevenire pentru anumite cancere la persoanele cu mutație MSH6.
- Pentru persoanele cu test pozitiv pentru mutația MSH6 există studii clinice la care pot participa. De asemenea, purtătorii unei mutații ereditare MSH6 diagnosticați cu cancer pot primi anumite tratamente sau participa la studii clinice.
- Copiii care moștenesc mutația MSH6 atât de la mamă, cât și de la tată pot avea „deficit constituțional de reparare a nepotrivirilor”, un sindrom foarte rar care poate însemna risc ridicat pentru diverse cancere în copilărie și adolescență.
Pentru ce cancere crește riscul mutația ereditară MSH6?
Dacă testul pentru mutația ereditară MSH6 este pozitiv, se recomandă să contactați o echipă oncologică multidisciplinară care poate analiza istoricul dumneavoastră și familial de cancer și vă poate ajuta să alegeți cel mai bun plan de gestionare a riscului.
| Tipul cancerului | Riscul de cancer pe parcursul vieții la purtătorii mutației MSH6 | Riscul de cancer pe parcursul vieții în populația generală | Vârsta medie la diagnostic la purtătorii mutației MSH6 | Vârsta medie la diagnostic în populația generală |
| Colorectal | 10–44% | 4,2% | 42 – 69 de ani | 68 – 72 de ani |
| Uter | 16–49% | 3,1% | 53 – 55 de ani | 60 de ani |
| Ovar | < 1–13% | 1,3% | 46 de ani | 63 de ani |
| Vezică urinară | 1–8,2% | 2,4% | 71 de ani | 73 de ani |
| Stomac | < 1–4% | 0,9% | 52 de ani | 68 de ani |
| Intestin subțire | < 1–4% | 0,3% | 48 de ani | În decadele de vârstă de 60 – 70 de ani |
| Creier | 0,8–1,8% | 0,6% | Fără date | 59 de ani |
Tabel: Riscurile de cancer la purtătorii mutației MSH6. Sursa: NCCN: Genetic / Familiar High – Risk Assessment: Colorectal Version 1.2020
Persoanele cu mutație ereditară MSH6 pot avea risc crescut și pentru alte cancere. Riscurile exacte ale următoarelor tipuri nu sunt cunoscute:
- Cancer al căilor biliare
- Cancer de sân la femei
- Cancer pancreatic
- Excrescențe cutanate sebacee (chisturi de grăsime)
Studiile privind modul în care mutația genei MSH6 influențează riscul de cancer continuă.

Cum trebuie gestionat riscul la purtătorii mutației ereditare MSH6?
Rețeaua Națională Comprehensivă pentru Cancer din SUA (US-NCCN) oferă recomandări de gestionare a riscului pentru femeile și bărbații cu mutație MSH6. Se recomandă să contactați o echipă oncologică multidisciplinară care poate analiza istoricul dumneavoastră și familial de cancer și vă poate ajuta să stabiliți cel mai bun plan de gestionare a riscului.
Recomandările NCCN de gestionare a riscului la purtătorii mutației MSH6 conțin informații pentru următoarele cancere:
- Cancer colorectal
- Cancer uterin
- Cancer ovarian (al ovarelor femeii)
- Cancer pancreatic
- Cancer al căilor urinare
- Cancer cerebral
- Cancer gastric
Cancer colorectal
- Faceți colonoscopie între 30-35 de ani (sau cu 2 – 5 ani înaintea celei mai tinere vârste de diagnostic al cancerului de colon din familie, dacă diagnosticul a fost pus înainte de 25 de ani).
- Repetați colonoscopia la fiecare 1 – 2 ani. Discutați cu medicul dacă screeningul trebuie făcut anual sau la doi ani. Bărbații, persoanele peste 40 de ani și cele cu antecedente de cancer de colon sau polipi colonici pot beneficia cel mai mult de screening anual.
- Aspirina administrată zilnic poate reduce riscul de cancer colorectal. Cea mai bună doză și momentul administrării nu sunt cunoscute. Cercetările actuale au constatat că 600 mg de aspirină zilnic reduc riscul de cancer colorectal la persoanele cu sindrom Lynch (vedeți cercetarea științifică relevantă). Discutați cu medicul despre beneficii, riscuri, momentul și doza optime.
Cancer uterin
- Cunoașterea simptomelor și biopsia: Cancerul uterin poate fi depistat adesea devreme pe baza simptomelor urmate de o biopsie. De aceea, specialiștii recomandă tuturor femeilor să cunoască simptomele cancerului uterin și să comunice imediat medicului orice manifestare persistentă.
- Secreție vaginală anormală
- Durere pelvină sau abdominală
- Balonare abdominală
- Dificultăți la alimentație
- Senzație frecventă de vezică plină
- Screening: În absența simptomelor, screeningul regulat al cancerului uterin prin ecografie transvaginală și / sau biopsii endometriale nu pare să ofere rezultate mai bune decât cunoașterea simptomelor, urmată de biopsie la orice femeie simptomatică. Totuși, unele femei fac regulat screening prin ecografie transvaginală și biopsii endometriale. Ecografia transvaginală nu este recomandată înainte de menopauză. Pentru a decide asupra screeningului, femeile trebuie să discute cu medicul despre beneficiile, riscurile, costurile și momentul ecografiei transvaginale și biopsiilor endometriale.
- Chirurgie: Îndepărtarea uterului (histerectomia) reduce riscul de cancer uterin la femeile cu sindrom Lynch. Nu s-a demonstrat însă că histerectomia reduce riscul de deces prin cancer uterin. După încheierea planurilor de a avea copii, femeile trebuie să discute cu medicul despre beneficiile și riscurile histerectomiei. Momentul optim al operației poate varia după mutația genei și istoricul familial de cancer.
- Tratament medicamentos: Contraceptivele orale (medicamentele anticoncepționale) pot reduce riscul de cancer uterin la femeile cu sindrom Lynch. Femeile trebuie să discute cu medicul despre beneficiile, riscurile și momentul folosirii contraceptivelor.
Cancer ovarian
- Chirurgie: Potrivit specialiștilor, nu există suficiente date pentru a recomanda îndepărtarea ovarelor și trompelor uterine (salpingo – ooforectomie) tuturor femeilor cu mutație MSH6. După încheierea planurilor de a avea copii, femeile trebuie să discute cu medicul despre beneficiile și riscurile salpingo – ooforectomiei. Momentul optim al operației depinde de mutația genei și istoricul familial de cancer.
- Cunoașterea simptomelor: Specialiștii recomandă ca toate femeile să cunoască simptomele cancerului ovarian. Femeile trebuie să comunice medicului oricare dintre următoarele simptome care durează câteva săptămâni și situațiile diferite de normal:
- Durere pelvină sau abdominală
- Balonare abdominală
- Dificultăți la alimentație
- Senzație precoce de sațietate și senzație frecventă de vezică plină
- Screening: În absența simptomelor se face screening regulat prin ecografie transvaginală și analize de sânge CA125. Totuși, screeningul cancerului ovarian nu ajută la depistarea precoce a acestuia. Femeile care nu planifică operația trebuie să discute cu medicul despre beneficiile, riscurile, costurile și momentul ecografiei transvaginale și testului CA125.
- Tratament medicamentos: Contraceptivele orale (medicamentele anticoncepționale) pot reduce riscul de cancer uterin la femeile cu sindrom Lynch. Femeile trebuie să discute cu medicul despre beneficiile, riscurile și momentul folosirii contraceptivelor.
Screeningul cancerului pancreatic la persoanele cu antecedente familiale
- Persoanele purtătoare ale mutației MSH6 care au o rudă de gradul întâi sau al doilea cu cancer pancreatic trebuie să ia în considerare screeningul la începutul decadei de vârstă de 50 de ani sau cu 10 ani înaintea vârstei de diagnostic a rudei.
- Pentru cei care iau în considerare screeningul cancerului pancreatic, NCCN recomandă efectuarea lui într-un centru cu experiență, ideal în condiții de cercetare. Înainte de screening, persoanele trebuie să discute cu medicul despre beneficiile, riscurile, costurile și limitele sale.
- Luați în considerare screeningul anual prin MRI-MRCP cu contrast (colangiopancreatografie prin rezonanță magnetică) și / sau EUS (ecografie endoscopică).
Cancerul vezicii urinare, rinichiului și ureterului
- Persoanele cu antecedente familiale de cancer al căilor urinare trebuie să ia în considerare începerea analizelor anuale de urină între 30 – 35 de ani.
Cancer cerebral
- Luați în considerare începerea examenelor fizice și neurologice între 25 – 30 de ani.
Cancer gastric
- Pentru persoanele cu antecedente familiale de cancer gastric și / sau de origine asiatică:
- Luați în considerare screeningul cancerului gastric de la 40 de ani, la fiecare 3 – 5 ani, printr-o metodă numită EGD (esophagogastroduodenocopy – esofagogastroduodenoscopie (ÖGD)).
- Dacă se face screening gastric, luați în considerare testarea și tratamentul pentru H. Pylori.
Cancer de sân
- Gestionați riscul de cancer de sân pe baza istoricului familial. Mastectomia de reducere a riscului (îndepărtarea chirurgicală a sânilor) nu este recomandată în general.
Screeningul și prevenirea altor cancere
Recomandările nu cuprind informații despre screeningul și prevenirea altor cancere la persoanele cu mutație MSH6. Pot exista însă studii clinice.
Tratamentul cancerului la persoanele cu mutație MSH6
Specialiștii efectuează studii de cercetare pentru a afla cele mai bune tratamente pentru purtătorii mutației ereditare MSH6.
Majoritatea cancerelor la purtătorii mutației ereditare MSH6 vor avea un biomarker tumoral numit „MSI – high” sau „MSI – H” (microsatellite instability). Acest biomarker este numit și „MMR – D” (mismatch repair deficiency). Testarea tumorii pentru MMR – D sau MSI – high poate fi importantă, deoarece aceste tumori răspund mai probabil agenților de imunoterapie numiți inhibitori ai punctelor de control imunitar.
Cancer colorectal MSI–H
- La persoanele cu cancer colorectal în stadiul 2, cancerele MSI – high au un prognostic bun (evoluția bolii) și pot să nu beneficieze de terapia adjuvantă cu 5 – Fluorouracil (imunoterapie folosită în cancerul colorectal).
- Keytrude (pembrolizumab) este un inhibitor al punctelor de control imunitar folosit pentru tratarea cancerului colorectal metastatic sau avansat care progresează după tratamentul cu o fluoropirimidină, oxaliplatină și irinotecan.
- Opdivo (nivolumab) este aprobat ca inhibitor al punctelor de control imunitar, singur sau în combinație cu Yervoy (ipilimumab), pentru cancerul metastatic care progresează după tratamentul cu o fluoropirimidină, oxaliplatină și irinotecan.
Inhibitorii punctelor de control imunitar pentru tratarea oricărui cancer MSI–H
- Keytrude (pembrolizumab) a fost aprobat pentru tratarea oricărei tumori solide testate pentru MSI – H, care progresează după tratament și nu are alte opțiuni terapeutice.
Alte aspecte medicale pentru purtătorii mutației ereditare MSH6
Unele mutații ale genei MSH6 cauzează un subtip al sindromului Lynch, numit uneori sindrom Muir – Torre. Pe lângă riscul crescut de cancere ale sindromului Lynch, persoanele cu sindrom Muir – Torre au risc mai mare de tumori cutanate neobișnuite. Aceste tumori rare includ adenoame și carcinoame sebacee, care apar în glandele ce produc substanța grasă numită sebum (glande sebacee). Pot apărea și multiple tumori cu creștere rapidă numite keratoacantoame, mai ales pe pielea expusă soarelui. Se recomandă examinare dermatologică anuală tuturor purtătorilor mutației ereditare MSH6, indiferent dacă există sau nu asemenea tumori cutanate în familie.
Copiii care moștenesc mutația MSH6 atât de la mamă, cât și de la tată pot avea “un sindrom foarte rar numit deficit constituțional de reparare a nepotrivirilor (CMMRD)”. CMMRD poate însemna risc mare pentru diverse cancere în copilărie și adolescență. Copiii cu sindrom CMMRD pot avea tumori ale sângelui (hematologice) și ale creierului / sistemului nervos central, iar la pacienții cu sindrom Lynch la vârste înaintate apar de obicei cancere colorectale și de alte tipuri. Mulți, dar nu toți pacienții CMMRD seamănă cu neurofibromatoza, o tulburare genetică ce produce tumori pe țesutul nervos, prezentând mai ales pete cutanate inofensive, maronii deschise, de culoare „café au lait”. Pentru ca un copil să aibă sindrom CMMRD, atât mama, cât și tatăl trebuie să aibă o mutație MSH6. Dacă unul dintre parteneri are o mutație cunoscută, cuplul poate discuta cu un consilier genetic despre testarea celuilalt înainte de a avea copii.
Pentru selectarea embrionilor fără mutații ereditare MSH6, părinții au opțiunea de a utiliza tehnologie de reproducere asistată și diagnostic genetic preimplantațional.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.