Ce sunt portul venos și cateterul venos central? Importanța lor pentru tratamentele oncologice

Ce sunt cateterul venos central și portul?

Cateterul venos central este o canulă introdusă în venele centrale/principale, care permite recoltarea sângelui, administrarea perfuziilor și medicamentelor și monitorizarea funcțiilor vitale. Această procedură este necesară mai ales pacienților, precum cei cu cancer, care primesc frecvent tratamente și cărora li se recoltează sânge. La pacienții cu cancer se utilizează portul venos , un cateter venos central specializat. Spre deosebire de cateterele venoase centrale standard, rezervorul portului venos este implantat sub piele, pentru a permite utilizarea pe termen lung.

În ce situații se folosesc cateterele venoase centrale și porturile venoase?

1. Când folosirea venelor brațului este dificilă – chimioterapiile sunt medicamente administrate repetat la anumite intervale. Atât încercările repetate de a obține un acces venos, cât și chimioterapiile însele fac ca venele brațului să devină inutilizabile după un timp. Porturile venoase permit administrarea tratamentelor oncologice fără dificultatea căutării unei vene. În plus, datorită portului, unele chimioterapii pot fi administrate acasă cu mici rezervoare.
2. Pentru monitorizarea continuă a presiunii venoase centrale, saturației venoase centrale în oxigen sau a parametrilor cardiaci prin artera pulmonară, mai ales la pacienții din terapie intensivă. 
3. Pentru tratamente de plasmafereză, afereză sau hemodializă. 
4. Pentru intervenții asupra sistemului venos, precum implantarea unui stimulator cardiac, a unui filtru în vena cavă inferioară (vena principală inferioară) sau tratamentul trombolitic venos, care dizolvă cheagurile.

În ce situații nu se implantează?

1. La persoanele cu probleme de coagulare/tulburări de sângerare, luând diverse măsuri de precauție sau până la corectarea riscului hemoragic. 
2. Insuficiență respiratorie 
3. Presiune intracraniană crescută 
4. Tromboză/cheag în vena centrală vizată 
5. Infecție a pielii, arsură sau o situație similară în regiunea respectivă. 
6. Sângerare în vasul vizat 
7. Pacient care nu poate coopera/cu care comunicarea este dificilă

Există 4 tipuri de catetere venoase centrale: netunelizate, tunelizate (de exemplu Hickman, Broviac), implantate chirurgical sub piele (port) și introduse în venele principale ale brațului. În acest articol prezentăm cateterul port implantat chirurgical sub piele în regiunea toracică.

În ce vene principale se introduc?

Locurile preferate pentru introducerea dispozitivelor de acces venos central sunt venele principale ale gâtului și regiunii superioare a brațului: jugulara internă, jugulara externă și vena subclavie. Mai rar se aleg venele principale din regiunea inghinală.

În ce condiții se implantează porturile?

Înaintea procedurii se recomandă o evaluare atentă. Aceasta include istoricul medical al pacientului, examenul fizic și analizele de laborator și investigațiile radiologice adecvate.

Portul venos trebuie implantat în sala de operație sau în unitatea de radiologie intervențională, cu anestezie locală, în condiții stricte de sterilitate. În funcție de dorința pacientului, se poate administra sau nu o anestezie ușoară (sedare).

Nu se recomandă antibiotice de rutină înaintea implantării portului sau în timpul întreținerii sale.

Cum se implantează portul?

Accesul venos inițial poate fi realizat printr-o abordare deschisă sau percutanată, direct cu acul, fără incizia pielii. Tehnica deschisă este cea mai bună abordare împotriva riscului de complicații imediate. Studiile arată că ecografia folosită pentru identificarea venei și a locului de puncție corect crește rata de succes.

Cum verificăm dacă implantarea portului a fost realizată corect?

Poziția vârfului cateterului trebuie confirmată radiologic, prin fluoroscopie intraoperatorie, în timpul procedurii, sau printr-o radiografie toracică postoperatorie. Poziția dorită a vârfului cateterului este la joncțiunea dintre atriul drept al inimii și vena cavă superioară.

Ce trebuie făcut după implantarea portului?

După procedură, pacienții trebuie ținuți sub observație timp de 4 ore, pentru monitorizarea temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale și frecvenței respiratorii. Dacă pacientul are dispnee (dificultăți de respirație) sau durere toracică, este necesară o radiografie toracică.

Porturile, catetere venoase centrale implantate chirurgical, sunt de obicei folosite începând la 72 de ore după procedură. Regiunea portului se acoperă cu pansament în primele 3 zile; nu se recomandă contactul direct cu apa timp de 5 zile, iar firele se scot după 10 zile.

Cum se întreține portul?

După încheierea oricărei administrări de perfuzie sau recoltări de sânge, se recomandă spălarea de rutină a portului cu ser fiziologic.

Pentru a menține permeabilitatea porturilor care nu mai sunt utilizate activ după terminarea tratamentului, recomandăm spălarea lunară. Unele studii susțin spălarea portului la intervale mai lungi, de exemplu la fiecare 8 săptămâni sau la 3-4 luni.

Despre utilizarea și întreținerea cateterelor port, asistenta dumneavoastră de oncologie vă poate oferi, de asemenea, informații detaliate.

- Ce investigații imagistice (radiologice) se folosesc în cancer?