Ce sunt valul de căldură, încălzirea globală și schimbările climatice? Importanța și diferențele lor

Asistăm la cele mai călduroase zile din viața noastră

Pe litoralul mediteraneean al Turciei, temperaturile diurne depășesc 45 de grade. După monstrul cu trei capete din mitologia greacă, „Kerberos”, a fost numit fenomenul care a marcat vara anului 2023, valul de căldură, care a ridicat temperaturile până la 48 de grade în insulele italiene Sicilia și Sardinia. Numai în țările Uniunii Europene, 60 de mii de persoane și-au pierdut viața din cauza valului de căldură în 2022.

În ultimii ani, conceptele de „val de căldură”, „încălzire globală” și „schimbări climatice” au apărut frecvent în dezbaterea publică, provocând discuții importante în lumea științifică, între factorii de decizie și în rândul populației. Totuși, există adesea neclarități privind sensul lor, legătura dintre ele și importanța lor. Articolul își propune să clarifice conceptele, să distingă diferențele și să explice de ce îi privesc pe toți. Într-o lume cu valuri de căldură mai frecvente și intense, încălzire globală accelerată și efecte climatice tot mai evidente, înțelegerea lor este vitală nu doar pentru cercetători și decidenți, ci pentru întreaga omenire.

Ce este un val de căldură?

Un val de căldură este o perioadă cu temperaturi neobișnuit de ridicate, care durează de obicei câteva zile sau mai mult.

Nu există însă o definiție exactă, deoarece ceea ce este considerat „cald” depinde de clima locală și de anotimp. În general, un val de căldură este definit ca o perioadă de câteva zile cu temperaturi mult mai mari decât normal.

Valurile de căldură se formează de obicei când sistemele de înaltă presiune rămân staționare deasupra unei regiuni. Ele împiedică pătrunderea aerului rece și a norilor, ceea ce face ca temperaturile să crească și să rămână ridicate câteva zile sau mai mult.

Una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate în timpul valurilor de căldură este deshidratarea (pierderea lichidelor). Temperaturile ridicate determină pierderea unei cantități mai mari de apă, ceea ce poate duce la deshidratare. Aceasta poate provoca dureri de cap, oboseală, slăbiciune și chiar pierderea conștienței.

Valurile de căldură pot provoca și probleme mai grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral. Temperaturile ridicate pot perturba reglarea normală a temperaturii corpului, solicitând suplimentar inima și sistemul circulator.

Ce este încălzirea globală?

Încălzirea globală reprezintă creșterea temperaturii medii de la suprafața Pământului.

Schimbările climatice și încălzirea globală sunt concepte tehnic diferite, dar strâns legate și discutate adesea împreună.

Încălzirea globală apare în general ca rezultat al gazelor cu efect de seră eliberate în atmosferă prin activități umane. Aceste gaze rețin lumina solară și căldura, crescând temperatura Pământului. Fenomenul se numește „efect de seră” și este natural, dar activitățile umane, mai ales arderea combustibililor fosili și defrișările, îl intensifică și îl accelerează.

Ce sunt schimbările climatice?

Pe lângă încălzirea globală, schimbările climatice cuprind modificarea regimului precipitațiilor, creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor și alte schimbări ample ale mediului și atmosferei.

Schimbările climatice pot rezulta atât din procese naturale (de exemplu, activitate vulcanică și variații ale radiației solare), cât și din activități umane. Un exemplu este inundația din regiunea Mării Negre, în special din provincia Ordu, la 10 iulie 2023. Ordu s-a confruntat cu cea mai devastatoare inundație din istoria sa, chiar în timpul verii.

Schimbările climatice pot modifica regimul precipitațiilor, producând ploi mai intense în unele regiuni și, astfel, inundații mai frecvente și mai severe. Aceste fenomene pot provoca pagube mari și pierderi de vieți, mai ales unde infrastructura nu este pregătită.

Totuși, atribuirea directă a unui anumit fenomen meteorologic schimbărilor climatice este de obicei dificilă, deoarece vremea este complexă și influențată de numeroși factori. În general însă, schimbările climatice cresc riscul unor fenomene mai frecvente și mai severe, precum inundații, secetă, valuri de căldură și alte extreme.

Pe scurt, încălzirea globală este o componentă a schimbărilor climatice și este considerată de obicei unul dintre principalii lor factori. Termenii sunt folosiți frecvent ca sinonime, însă fiecare are un sens propriu.

Prognoze și așteptări privind temperaturile în 2024

La începutul lui iunie 2024, termometrele au indicat la umbră 37 de grade în Istanbul, 38 în İzmir, 40 în Antalya și 35 în Ankara. Prof. dr. Orhan Şen, cadru didactic la Inginerie Meteorologică, Universitatea Tehnică din Istanbul (İTÜ), și consultant meteorologic CNN Türk, a declarat: „Căldura nu se va termina. Dimpotrivă, va deveni și mai apăsătoare. Anul acesta vom avea un dezastru meteorologic”.

Prof. dr. Şen a spus: „Anul acesta, temperatura în Istanbul poate ajunge la 43. Anul trecut, termometrul a arătat 41,3, depășind cele 40,6 grade din 1938. A fost cea mai călduroasă zi din ultimii 85 de ani. Este foarte probabil ca anul acesta să ajungă la 42-43”.

Prognoze privind viitorul încălzirii globale

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), probabilitatea ca temperatura globală a aerului să depășească cel puțin o dată nivelurile preindustriale cu 1,5 grade între 2023-2027 este calculată la 66 la sută. Se așteaptă ca temperatura globală să atingă recorduri în următorii 5 ani, odată cu modelul climatic El Nino.

Sunt valurile de căldură o problemă nouă? Evoluția lor recentă

Se știe că frecvența și intensitatea valurilor de căldură au crescut în ultimul secol. Tendința este legată direct de schimbările climatice și încălzirea globală. Schimbările regimului temperaturilor și precipitațiilor pot produce valuri de căldură mai frecvente și mai intense.

Potrivit datelor NASA privind schimbările climatice globale, anul 2020 a fost la egalitate statistică cu 2016, cel mai cald an de la începutul înregistrărilor temperaturii medii globale de suprafață, în 1880. „Egalitate statistică” înseamnă că temperaturile medii din 2020 și 2016 au fost statistic aceleași, ceea ce arată că și 2020 este unul dintre cei mai calzi ani din istorie.

Efectele încălzirii globale sunt aceleași peste tot?

Potrivit datelor NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA) privind schimbările climatice globale, încălzirea nu a fost uniformă pe planetă. Totuși, tendința ascendentă a temperaturii medii globale arată că s-au încălzit mai multe regiuni decât s-au răcit.

Din 1880, temperatura uscatului și oceanelor a crescut cu 0,08 grade Celsius pe deceniu, dar din 1981 ritmul creșterii a fost mai mult decât dublu: 0,18 °C pe deceniu.

Mai jos se poate vedea tendința încălzirii globale înregistrată de NASA din 1880 până în 2022:

Regiunile care se încălzesc mai mult sunt de obicei uscatul și mai ales Arctica (Polul Nord). Tendințele temperaturii medii globale de suprafață dintre 1993 și 2022 arată că cea mai mare parte a planetei s-a încălzit (galben, portocaliu și roșu), iar doar câteva locuri, în principal în oceanele emisferei sudice, s-au răcit în această perioadă.

Toți cei mai calzi 10 ani din înregistrarea de 143 de ani au avut loc din 2010 încoace, iar ultimii nouă ani (2014–2022) au fost cei mai calzi nouă ani înregistrați.

Amploarea încălzirii viitoare depinde de cantitatea de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră pe care o vom emite în următoarele decenii. Activități precum arderea combustibililor fosili și defrișările adaugă astăzi anual aproximativ 11 miliarde de tone metrice de carbon în atmosferă. Este mai mult carbon decât pot elimina procesele naturale, astfel încât dioxidul de carbon atmosferic crește în fiecare an.

Dacă emisiile anuale continuă să crească rapid ca din anul 2000 încoace, modelele prevăd că la sfârșitul secolului temperatura globală va fi cu cel puțin 2,8 grade Celsius, posibil cu 5,7 grade, peste media din 1901-1960. Dacă emisiile cresc mai lent și încep să scadă considerabil până în 2050, temperaturile ar fi tot cu cel puțin 1,3 grade, posibil cu 3,3 grade, peste prima jumătate a secolului 20.

Datele arată că frecvența și intensitatea valurilor de căldură ar putea crește în viitor și ar putea produce riscuri grave pentru sănătate, în special la grupurile vulnerabile și persoanele cu boli cronice. Strategiile de combatere și adaptare la schimbările climatice sunt, de aceea, vitale pentru sănătatea publică și îngrijirea medicală.

Începem să vedem ce înseamnă încălzirea globală

Prof. dr. Levent Kurnaz, directorul Centrului de Aplicare și Cercetare pentru Schimbări Climatice și Politici al Universității Boğaziçi, a declarat: „În ultimii 3 ani au existat fenomene care mascau încălzirea atmosferei. Era vorba despre curenții oceanici. La Nina făcea ca apele Pacificului să fie și mai reci. Astfel, nu se vedea cât de mult s-a încălzit lumea. Însă La Nina s-a încheiat în aprilie-mai și această mască a dispărut. Acum începem să vedem ce înseamnă încălzirea globală.”

Temperatura globală a aerului, obținută prin reunirea valorilor din țări și continente, atinge vârfurile ultimilor ani în contextul crizei climatice. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), probabilitatea depășirii cel puțin o dată a nivelurilor preindustriale cu 1,5 grade între 2023-2027 este calculată la 66 la sută. Se așteaptă ca temperatura globală să atingă recorduri în următorii 5 ani, odată cu modelul climatic El Nino.

Care sunt efectele valului de căldură asupra sănătății?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, schimbările climatice vor crește temperaturile globale și frecvența și intensitatea valurilor de căldură în secolul 21. Temperaturile ridicate pot afecta sănătatea și provoca decese suplimentare. Temperaturile diurne și nocturne persistent ridicate produc stres fiziologic cumulativ și agravează boli respiratorii și cardiovasculare, diabetul și bolile renale, aflate printre principalele cauze globale de deces. Valurile de căldură afectează acut comunități mari, de obicei pentru perioade scurte, declanșează urgențe de sănătate publică și provoacă mortalitate în exces și efecte socioeconomice. Pot produce și lipsuri de energie care perturbă unitățile sanitare, transportul și infrastructura apei, ducând la pierderea capacității de a furniza îngrijiri.

O altă regiune la fel de afectată ca țările mediteraneene este India. Acolo, valurile de căldură apar de obicei între martie și iunie și, rareori, se pot prelungi până în iulie. În nordul țării apar în medie cinci-șase episoade pe an. Un episod poate dura săptămâni; episoadele se pot succeda și pot afecta comunități mari.

Valurile de căldură provoacă decese grave și neașteptate, probleme de sănătate și pierderi agricole și economice.

Ce este insolația?

Insolația reprezintă eșecul sistemului de control al temperaturii corpului în condiții de căldură extremă.

Creșterile temperaturii sunt o problemă importantă de sănătate publică: pot duce de la un simptom simplu precum cefaleea până la creșterea deceselor în acea perioadă. Îmbătrânirea populației, frecvența mare a bolilor cronice și urbanizarea sporesc riscul. Ele pot crea riscuri suplimentare prin creșterea utilizării serviciilor de sănătate.

La expunerea la căldură, sistemul de control al temperaturii reacționează pentru a compensa efectul acesteia. Indiferent de vreme, corpul încearcă să mențină o temperatură medie de 37 de grade Celsius. Când temperatura aerului crește, organismul este stresat și lucrează mai mult pentru a se răci. Vasele apropiate de piele se dilată pentru a pierde căldură și începem să transpirăm. Dilatarea scade tensiunea arterială, iar inima trebuie să lucreze mai repede și mai mult pentru a menține circulația. Pulsul și respirația se accelerează. Evaporarea transpirației elimină căldură prin piele, iar reducerea cantității de urină conservă lichidele corpului.

Pierderea de lichide și minerale prin transpirație ne slăbește. Epuizarea este adesea însoțită de cefalee. Greața, crampele musculare și uscarea progresivă a pielii arată agravarea problemei. Când temperatura corpului depășește 40 de grade Celsius, apare o stare care amenință viața și provoacă disfuncție multiplă de organ, insolația. Conștiența se alterează sau se pierde. Dacă tensiunea scade foarte mult, organele vitale nu primesc suficient sânge și crește riscul de infarct. De aceea, majoritatea deceselor pe timp de căldură sunt provocate de infarct și accident vascular cerebral, din cauza acestui stres al corpului.

Persoana cu insolație trebuie dusă imediat într-un loc răcoros, temperatura corpului trebuie redusă cu gheață sau comprese cu prosoape reci, iar lichidele și mineralele pierdute trebuie înlocuite prin perfuzie. Tensiunea arterială, pulsul și starea de conștiență trebuie urmărite îndeaproape.

Sistemele de avertizare timpurie și importanța lor

Sistemele de avertizare timpurie sunt vitale pentru anticiparea și reducerea efectelor fenomenelor extreme, precum valurile de căldură tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice și încălzirii globale. Folosind date meteorologice avansate și observații de temperatură, ele prognozează exact valurile de căldură și avertizează publicul, mai ales grupurile la risc, asupra pericolelor pentru sănătate. Sunt importante în special pentru protejarea vârstnicilor, copiilor, femeilor însărcinate și persoanelor cu boli cronice.

Eficacitatea avertizării timpurii depinde strâns de felul în care comunitățile reacționează și se pregătesc pentru căldură extremă. Pe lângă sisteme, este esențial ca oamenii și comunitățile să aplice strategii practice: consumul abundent de lichide, folosirea zonelor umbrite pentru răcorire și evitarea ieșirilor în orele extrem de călduroase. Colaborarea dintre autoritățile locale, furnizorii de îngrijiri și organizațiile comunitare este valoroasă pentru pregătire. Aceasta include campanii de educare, centre de răcorire în zone vulnerabile și rețele de sprijin comunitar, astfel încât nimeni să nu rămână fără ajutor în timpul valurilor de căldură.

Cuvinte de încheiere pentru cei care se îndoiesc de încălzirea globală și schimbările climatice

Deși există un consens științific larg despre încălzirea globală și schimbările climatice, unele persoane și grupuri continuă să le nege sau să le pună la îndoială. Susțin adesea că schimbările sunt naturale, că activitățile umane nu influențează semnificativ clima sau că cercetătorii nu sunt de acord. Aceste afirmații contrazic însă de obicei dovezile. Marea majoritate a climatologilor sunt de acord că încălzirea Pământului rezultă în mare parte din activități umane și avertizează asupra unor efecte grave și potențial devastatoare. Negarea schimbărilor climatice se bazează adesea pe convingeri politice sau ideologice, nu pe fapte științifice, și poate împiedica politicile eficiente. De aceea, discuția informată și acțiunea bazate pe fapte științifice sunt vitale.