Cei mai importanți doi factori care împiedică prevenirea cancerului – Frica și lipsa de informații

Cancerul este cunoscut ca o boală înfricoșătoare, care afectează milioane de oameni în întreaga lume, însă screeningul pentru diagnostic precoce și îngrijirea preventivă pot crește considerabil șansele unui tratament reușit. Din păcate, o cercetare nouă arată că o parte a populației evită aceste măsuri. Iată trei constatări importante:

1. Frica și lipsa de informații: 27% dintre adulții americani nu vor să știe dacă au cancer, iar 31% evită medicul de teamă de ceea ce ar putea afla. Situația este valabilă mai ales la pacienții tineri, de 18-44 de ani.
2. Cunoștințe insuficiente despre factorii de risc: aproximativ jumătate dintre respondenți nu au suficiente informații despre anumite cancere și factorii de risc. De exemplu, 48% nu cunosc influența densității mamare asupra riscului și diagnosticului cancerului de sân.
3. Neîncredere în procesele de îngrijire medicală: majoritatea adulților, mai ales cei cu venituri și nivel de educație scăzute, nu au încredere în tratamente și îngrijirea medicală. Dintre respondenți, 53% nu au încredere în tratamentele dezvoltate de companiile farmaceutice, iar 31% în testele și alte proceduri medicale.

Rezultatele subliniază importanța unei informări mai bune despre factorii de risc pentru cancer și beneficiile îngrijirii preventive, precum și a accesului la îngrijirea preventivă de bază pentru diagnostic precoce.

Cercetarea se bazează pe rezultatele unui demers realizat de The Harris Poll pentru Bayer SUA, menit să identifice comportamentele pacienților și obstacolele din calea îngrijirii, sub forma unui sondaj. Sondajul arată că o parte importantă a adulților americani nu deține informații esențiale despre cancer, ceea ce împiedică serios eforturile de prevenire.

Rezultatele sondajului: frica și lipsa de informații pot împiedica prevenirea

Sondajul arată că 27% dintre adulții din SUA nu vor să știe dacă au cancer, iar aproape o treime (31%), în special pacienții mai tineri, de 18-44 de ani, refuză vizita la medic de teamă. Totodată, 26% au spus că frica și îngrijorarea reprezintă motivul principal pentru care nu își fac sau nu își respectă programările medicale.

Factorii de risc și lipsa de informații

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) au lacune de informare despre anumite cancere și factorii de risc. De exemplu, 48% nu știu că densitatea mamară influențează riscul și diagnosticul cancerului de sân, iar 38% spun că nu cunosc prea multe despre această boală. Cancerul de prostată: 49% dintre respondenți nu știu că rasa influențează riscul, iar 49% declară că nu au cunoștințe despre boală.

Neîncrederea în tratamente și îngrijirea medicală

Sondajul subliniază că majoritatea adulților, mai ales cei cu venituri și nivel de educație scăzute, nu au încredere în tratamente și îngrijirea medicală. În ansamblu, 53% spun că nu prea au încredere în tratamentele companiilor farmaceutice, iar 31% în testele medicale, rezultatele lor și alte proceduri.

Inițiative de sănătate publică și creșterea gradului de conștientizare

Inițiativele de sănătate publică au avut rezultate mixte în schimbarea comportamentelor pacienților de-a lungul timpului. Totuși, Luna de Conștientizare a Cancerului de Sân, organizată anual în octombrie, este o inițiativă remarcabilă, care poate servi drept model pentru educarea pacienților. Un studiu din 2022 arată că aceasta a crescut conștientizarea publică a cancerului de sân, dar că lunile dedicate cancerului pulmonar și celui de prostată nu au influențat în timp conștientizarea acestor două cancere.

Rolul medicilor și informarea pacienților

Medicii au un rol important în creșterea conștientizării și a nivelului de cunoștințe al pacienților. Diverse ghiduri pun accent pe evaluarea nevoilor și disponibilității de a învăța, comunicarea clară și identificarea unor obstacole precum lipsa sprijinului și nivelul scăzut de alfabetizare în sănătate.

Comunicarea medic-pacient este esențială pentru tratament și necesită câteva cunoștințe de bază. Ea le permite medicilor să abordeze eficient obiectivele pacienților, opțiunile terapeutice și sistemele de sprijin. Totodată, întărește relația medic-pacient și influențează pozitiv bunăstarea ambilor și dinamica familiei. Prin urmare, „comunicarea eficientă” urmărește optimizarea acestei relații, contribuind la binele ambelor părți. 

Cercetarea subliniază importanța unei informări mai bune despre factorii de risc pentru cancer și beneficiile îngrijirii preventive, precum și a accesului la îngrijirea preventivă de bază pentru diagnostic precoce.