Chimioterapia după operație: Bonadonna, Fisher și terapia adjuvantă, 1975-1976

În acest articol
Chimioterapia după operație: Bonadonna, Fisher și terapia adjuvantă, 1975-1976
Aceasta este ziua 159; ziua 158 a fost sărită. Caseta „mâine” din ziua 157 promisese Köhler și Milstein (anticorpi monoclonali, 1975); promisiunea nu este încă ținută, iar ziua aceea va fi scrisă mai târziu. Astăzi ne întoarcem la o întrebare vecină: după ce un cancer a fost îndepărtat prin operație, trebuie dat un medicament împotriva bolii care nu se vede? În ziua 104 am povestit ideea lui Patey de „a tăia mai puțin”; în ziua 100 am discutat tratamentul sistemic care încolțea lângă cei doi stâlpi locali. Astăzi cele două fire se întâlnesc: alături de dovezile care micșorau chirurgia, primele studii mari controlate cu medicamente date după operație.
O echipă, două întrebări
O mastectomie îndepărtează tumora vizibilă, dar la unele femei boala revenea după ani în os, ficat sau plămân. Despre motiv existau două idei care trăiau una lângă alta: fie bisturiul chirurgului nu fusese destul de larg, fie celulele plecaseră deja înainte de operație. NSABP (National Surgical Adjuvant Breast and Bowel Project), condus de Bernard Fisher, a testat ambele întrebări în aceiași ani. Prima: o chirurgie mai restrânsă dă același rezultat? Studiul B-04 a inclus 1.765 de femei; mastectomia totală, cu sau fără radioterapie, a dat rezultate suficient de apropiate de mastectomia radicală (primele rezultate Cancer 1977;39:2827; urmărire de 25 de ani N Engl J Med 2002;347:567, citate după o sursă de sinteză). A doua: adăugarea unui medicament după operație schimbă rezultatul? Articolul de azi este despre această a doua întrebare.
În cele două combinații de medicamente din povestea de azi se află chipuri cunoscute din serie. „C”-ul din CMF este ciclofosfamida, o descendentă a muștarului azotat (zilele 115 și 120); „M” este metotrexatul, o rudă a aminopterinei lui Farber (ziua 122); „F” este 5-fluorouracilul (ziua 131). Trei povești separate urmau să fie date acum împreună, după operație. L-PAM (muștar de L-fenilalanină), în schimb, era un singur medicament în brațul lui Fisher.
Un raport național și rezultate intermediare
Potrivit numărului din 4 octombrie 1974 al revistei The Cancer Letter, „Breast Cancer Report” al Institutului Național al Cancerului era programat pentru luni, 30 septembrie 1974; mastectomia radicală a lui Betty Ford avusese loc cu două zile mai devreme, iar raportul devenise brusc o știre națională. În același material, studiul L-PAM al lui Fisher era dublu-orb, controlat cu placebo, la femei cu ganglioni axilari pozitivi, desfășurat în 37 de centre; medicamentul sau placebo se dădea cinci zile, la fiecare șase săptămâni, timp de doi ani. În rezultatul intermediar, la femeile aflate înainte de menopauză, una din 30 de femei cu L-PAM avusese recidivă, față de 11 din 37 operate doar chirurgical; după menopauză reducerea exista, dar era mai puțin marcată și era „în curs de examinare”. Potrivit raportului, un studiu din Milano pe 100 de paciente era în concordanță cu aceste rezultate. Același articol conține o notă de prudență: unii credeau că rezultatele ar putea fi împinse prematur în practică, iar rezultatele L-PAM nu aveau să fie dovedite până când pacientele nu acumulau suficient timp de supraviețuire.
Am citit aceasta cu un instrument de rezumare; pagina originală a raportului și textul integral al lucrării lui Fisher din 1975 nu le-am văzut. Cifrele din rezultatul intermediar aparțin unor grupuri foarte mici și unei urmăriri scurte.
Terapia adjuvantă
Adjuvant înseamnă „ajutător”: un tratament suplimentar dat după îndepărtarea chirurgicală a tumorii, ținta fiind celulele rămase, care nu se văd la imagistică. Nu poate fi dovedit la o singură pacientă, pentru că după operație pacienta oricum pare „curată”; beneficiul se poate arăta doar în grupuri mari, comparând recidiva și supraviețuirea celor tratate cu ale celor netratate. De aceea este nevoie de un braț de control bun. Aceasta este o definiție simplificată.
Un schimb de date la Milano
Studiul CMF de la Istituto Nazionale Tumori din Milano, condus de chirurgul Umberto Veronesi și de oncologul medical Gianni Bonadonna, a început în februarie 1973, potrivit unei istorii de pe Oncopedia, după ce Paul Carbone împărțise datele sale CMF cu Bonadonna în mai 1972; Carbone este și unul dintre autorii lucrării L-PAM a lui Fisher (citarea lucrării), deci exista o punte personală între cele două studii. Motivele pentru care studiul s-a făcut în Italia, enumerate pe aceeași pagină, sunt: chirurgie uniformă, cost mai mic și mai puține îngrijorări etice față de un grup de control netratat. Ultimul punct contează din perspectiva de azi: în brațul de control exista doar operația. La femeile mai în vârstă dozele erau reduse, iar cele peste 75 de ani erau excluse.
Raportul lui Bonadonna și colab. a examinat CMF prelungit, ciclic, la femei cu ganglioni axilari pozitivi după mastectomie radicală (N Engl J Med, 19 februarie 1976, volumul 294, paginile 405-410; unsprezece autori, între care Veronesi). Cifrele publicației din 1976 nu le-am putut citi. Urmărirea de douăzeci de ani a aceluiași studiu a apărut în 1995: în studiul de la Milano început în 1973 fuseseră incluse 386 de femei; 179 nu primiseră niciun tratament suplimentar după operație, 207 primiseră douăsprezece luni de CMF. Urmărirea mediană a fost de 19,4 ani. Pentru recidivă, riscul relativ a fost 0,71 în analiza neajustată (interval de încredere 95%: 0,56-0,90; P = 0,004) și 0,65 ajustat; pentru supraviețuirea globală, 0,78 (0,62-0,99; P = 0,04) și 0,76 ajustat. Beneficiul s-a văzut în toate subgrupurile, cu excepția femeilor după menopauză (N Engl J Med 1995;332:901-906).
Un risc relativ de 0,71 înseamnă o reducere relativă a recidivei de aproximativ 29%. Echivalentul absolut (câte recidive au fost prevenite la o sută de femei la douăzeci de ani) nu este dat în rezumatul pe care l-am citit, așa că nu scriu diferența absolută. Efectul nu este prea mic ca să fie ignorat, dar nici la fel de mare pentru toate: la femeile după menopauză rezumatul din 1995 nu a găsit beneficiu.
Aceeași întrebare, două medicamente, două continente
Lucrarea lui Fisher și colab. a apărut în N Engl J Med la 16 ianuarie 1975 (volumul 292, numărul 3, paginile 117-122); rezumatul dintr-o singură propoziție de pe pagina înregistrării spune că a evaluat L-PAM prelungit, adăugat mastectomiei, într-un studiu prospectiv randomizat, în cancerul de sân primar cu ganglioni axilari pozitivi patologic. Numărul de paciente și ratele de recidivă nu se află în acel rezumat. O sursă de sinteză afirmă că studiul a înrolat 380 de femei între 1972 și 1974, în timp ce raportul intermediar din The Cancer Letter vorbea despre circa 250 de paciente. Diferența dintre aceste două numere nu am putut-o verifica (ar putea fi raport intermediar versus înregistrare finalizată). Aceleași surse arată că lucrarea lui Fisher din 1975 a precedat-o pe cea a lui Bonadonna din 1976 cu aproximativ treisprezece luni. Întrebarea cine a fost „primul” nu este tema acestui articol; nu am cercetat dacă existau, în alte centre, studii mai vechi cu o idee asemănătoare, așa că nu spun „primul”.
Rezultatul comun se leagă de „tăiatul mai puțin” din ziua 104 din direcția opusă: în timp ce chirurgia se micșora, ponderea tratamentului sistemic creștea. În aceiași ani acest lucru s-a văzut în studiul B-06 al lui Fisher (2.163 de paciente; mastectomie radicală modificată față de lumpectomie și lumpectomie plus radioterapie; primele rezultate N Engl J Med 1985;312:665, rezultate la douăzeci de ani 2002;347:1233): la douăzeci de ani nu exista nicio diferență semnificativă în supraviețuirea globală, în supraviețuirea fără boală sau în supraviețuirea fără boală la distanță. Perechea „redu chirurgia, ia tratamentul sistemic în serios” vine de aici; scriu această propoziție ca pe un rezumat și nu susțin că cele două studii au dovedit un principiu comun.
Limite și preț
Nu fiecare femeie a beneficiat în mod egal de acest tratament. La Milano beneficiul nu s-a văzut după menopauză; în raportul intermediar al lui Fisher acel grup era „în curs de examinare”. Așadar unele paciente pot să fi suportat efectele adverse fără beneficiu. Povara medicamentoasă era reală: L-PAM cinci zile consecutive, la fiecare șase săptămâni, doi ani; CMF douăsprezece luni. Dozele erau reduse în funcție de vârstă, iar cele peste 75 de ani erau excluse; chirurgii se temeau de efectele adverse ale chimioterapiei. Nu am citit ratele detaliate ale efectelor adverse, deci nu dau cifre aici.
Și la măsura beneficiului e nevoie de atenție. „Unsprezece femei față de una” din raportul intermediar impresionează; dar era un rezultat intermediar în grupuri foarte mici, cu urmărire scurtă, iar potrivit The Cancer Letter unii erau îngrijorați că rezultatele ar putea fi împinse prea devreme în practică. În ambele studii brațul de control nu avea medicament suplimentar (placebo la Fisher, doar operație la Milano); a organiza același control azi poate fi mai greu din punct de vedere etic. Acest articol nu este un sfat de tratament.
Ce a rămas
- Ideea tratamentului sistemic după operație și brațul de control randomizat care a testat-o
- Combinația de mai multe medicamente (logica zilei 142) în contextul de după operație
- Urmărirea recidivei și a supraviețuirii timp de douăzeci de ani ca măsură a beneficiului
Ce a căzut sau a fost limitat
- Presupunerea că „operația singură este suficientă” în boala cu ganglioni pozitivi
- Presupunerea că „beneficiul este același pentru toate” (în rezumatul din 1995, cu excepția femeilor după menopauză)
- Designul în care brațul de control nu primește niciun tratament suplimentar
Fisher și Bonadonna: 1972-2005. Axa merge de la 1970 la 2010. Marcajele verzi sunt evenimente a căror dată este confirmată în mai multe înregistrări sau în înregistrarea primară; marcajele și barele albastre se sprijină pe o singură sursă sau sunt un interval de date. Datele cunoscute doar după an sunt trasate la mijlocul anului.
Șase cicluri sau douăsprezece?
Nu am putut verifica când a fost folosită prima dată chimioterapia adjuvantă în Turcia și nu stabilesc nicio legătură a Turciei cu Fisher și Bonadonna. Există un exemplu care atinge întrebarea Milanoului despre „douăsprezece luni”: o teză din înregistrarea de știință deschisă a Consiliului Învățământului Superior, intitulată „Efectul administrării a 6 sau 12 cicluri de chimioterapie adjuvantă în cancerul de sân asupra supraviețuirii”. Pagina înregistrării nu indică autor, universitate, an sau coordonator; spune că este un studiu retrospectiv pe paciente aflate înainte de menopauză, tratate între 1980 și 1985.
Potrivit rezumatului, în stadiul II supraviețuirea fără boală la cinci ani este dată ca aproximativ 40% cu șase cicluri și „5,4%” cu douăsprezece (cifra este foarte probabil o greșeală de tipar; ar putea fi 54%, neverificat); supraviețuirea globală 48% și 57%. În stadiul III supraviețuirea fără boală este 30% în ambele brațe, iar supraviețuirea globală 40% și 50%. Diferența dintre brațe nu a fost găsită semnificativă statistic. Concluzia autorilor: nevoia de chimioterapie adjuvantă este bine susținută, dar durata și forma ideală rămân nerezolvate. Am citit doar rezumatul de pe pagina înregistrării, nu textul integral al tezei.
Din 1972 până azi
Ce s-a confirmat, ce a rămas nesigur
- Ordine sărită: ziua 158 (Köhler și Milstein) nu a fost scrisă în această etapă; promisiunea din caseta „mâine” a zilei 157 nu a fost încă ținută, iar ziua aceea va fi completată mai târziu.
- Citarea Fisher: Fisher B, Carbone P, Economou SG și colab. N Engl J Med 1975;292(3):117-122, 16 ianuarie 1975, doi:10.1056/NEJM197501162920301; pagina înregistrării dă doar un rezumat dintr-o propoziție, deci numărul de paciente și ratele de recidivă nu au putut fi citite. În titlul citării dintr-o sursă de sinteză scrie „1-fenilalanină”; în text „L-fenilalanină”. „1” din titlu este foarte probabil o greșeală de tipar; am folosit „L-”.
- Numărul de paciente B-05: o sursă de sinteză spune 380 de femei între 1972 și 1974; raportul intermediar din 1974 din The Cancer Letter vorbește despre 250 de paciente. Nu am găsit o sursă care să explice diferența (raport intermediar versus înregistrare finalizată e posibil); nerezolvat.
- Rezultatul intermediar (1/30 și 11/37): doar din știrea The Cancer Letter din 4 octombrie 1974 (citită cu un instrument de rezumare); nu am putut verifica dacă este același cu rezultatele din lucrarea lui Fisher din 1975. Data de 28 septembrie 1974 a fost dedusă din detaliul „mastectomia lui Betty Ford cu două zile mai devreme” din știre.
- Bonadonna 1976: citarea (volumul 294, numărul 8, paginile 405-410, 19 februarie 1976, doi:10.1056/NEJM197602192940801, unsprezece autori) provine dintr-o pagină de înregistrare; numărul de paciente, ratele de recidivă și toxicitatea nu au putut fi citite. Cifrele 386, 179 și 207 din rezumatul din 1995 aparțin cohortei finale; nu presupun că sunt aceleași cu numărul de paciente din raportul din 1976.
- Data începerii: Oncopedia (2026) dă februarie 1973 și împărțirea datelor de către Carbone în mai 1972; rezumatul din 1995 spune doar „1973”. Pagina Oncopedia conține greșeli de tipar și o inconsecvență de schemă (CMFP/CMF); tratez detaliul ca sursă unică.
- Rezultatele din 1995: riscurile relative 0,71 și 0,65 pentru recidivă și 0,78 și 0,76 pentru supraviețuirea globală provin dintr-un rezumat; rezultatele absolute și numerele din subgrupuri nu au fost citite.
- B-04 și B-06: numărul de paciente și citările provin dintr-o pagină de sinteză (1.765; 2.163); lucrările originale nu au fost citite.
- BMJ 2005: doar dintr-o notă-rezumat din „Nature”; lucrarea din BMJ nu a fost citită.
- Afirmația „primul”: nu am cercetat dacă existau în alte centre studii adjuvante mai vechi; de aceea nu spun nicăieri „primul”.
- Teza din Turcia: doar rezumatul de pe pagina înregistrării a fost citit (vizualizarea completă a înregistrării originale era închisă accesului roboților); autorul, universitatea și anul nu se află pe pagină; „5,4%” este foarte probabil o greșeală de tipar.
Chipul canceros al unei gene normale: Bishop, Varmus și originea celulară a oncogenei, 1976
Astăzi am văzut un medicament adăugat operației. Mâine ne întoarcem la sarcomul de găină al lui Rous, pe care l-am povestit în ziua 97: gena virală care îl provoacă avea o rudă în celulele proprii ale găinii? Mâine voi scrie, cu verificare, citarea și data publicației echipei Bishop și Varmus, Premiul Nobel din 1989, ce a adăugat constatarea la ideea că „genele cancerului trăiesc în celula sănătoasă” și ce a rămas doar ipoteză.
Nota autorului: În acest articol cel mai mult am avut grijă să nu confund un mic rezultat intermediar din 1974 (1/30 și 11/37) cu urmărirea de douăzeci de ani din 1995 și să nu scriu o diferență absolută acolo unde nu o citisem. A doua mea grijă a fost să spun deschis că ziua 158 a fost sărită.
Surse și lecturi suplimentare
- Fisher B, Carbone P, Economou SG, Frelick R, Glass A, Lerner H, Redmond C, Zelen M, Band P, Katrych DL, Wolmark N, Fisher ER. L-Phenylalanine mustard (L-PAM) in the management of primary breast cancer. N Engl J Med 1975;292(3):117-122. doi:10.1056/NEJM197501162920301 (pagina înregistrării; rezumat dintr-o propoziție).
- Bonadonna G, Brusamolino E, Valagussa P, Rossi A, Brugnatelli L, Brambilla C, De Lena M, Tancini G, Bajetta E, Musumeci R, Veronesi U. Combination chemotherapy as an adjuvant treatment in operable breast cancer. N Engl J Med 1976;294(8):405-410. doi:10.1056/NEJM197602192940801 (pagina înregistrării; cifrele nu au putut fi citite).
- Bonadonna G, Valagussa P, Moliterni A, Zambetti M, Brambilla C. Adjuvant cyclophosphamide, methotrexate, and fluorouracil in node-positive breast cancer: the results of 20 years of follow-up. N Engl J Med 1995;332(14):901-906. doi:10.1056/NEJM199504063321401 (citit la nivel de rezumat).
- Monfardini S, Costa A, Rutgers E. CMF adjuvant chemotherapy for operable breast cancer: a change of paradigm. Oncopedia (ESO), 25 februarie 2026, oncopedia.wiki (citit cu un instrument de rezumare; sursă secundară; conține greșeli de tipar).
- The Cancer Letter. Breast cancer report to the profession suddenly is a report to the nation; treatment progress noted. 1(35), 4 octombrie 1974, cancerhistoryproject.com (citit cu un instrument de rezumare; știre de epocă).
- Milestone clinical trials of the National Surgical Adjuvant Breast and Bowel Project (NSABP). Chinese Clinical Oncology, cco.amegroups.org (citit cu un instrument de rezumare; sinteză; citările B-04, B-05, B-06).
- Adjuvant CMF in breast cancer: 30 years' experience. Nature Clinical Practice Oncology 2005;2:118, doi:10.1038/ncponc0113 (doar nota-rezumat a fost citită; despre Bonadonna și colab., BMJ 2005).
- Efectul administrării a 6 sau 12 cicluri de chimioterapie adjuvantă în cancerul de sân asupra supraviețuirii (titlul turc: Meme kanserinde adjuvant kemoterapinin 6 kür veya 12 kür yapılmasının sağ kalıma etkisi). Teză, acikbilim.yok.gov.tr (rezumatul de pe pagina înregistrării a fost citit; autorul și anul nu se află pe pagină).
- Mukherjee S. The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer. New York: Scribner; 2010 (context general; partea relevantă nu a fost recitită pentru acest articol).
Acest articol este ziua 159 din seria „365 de zile de istorie a cancerului” și prezintă începuturile chimioterapiei adjuvante în cancerul de sân ca lectură istorică. Este conținut istorico-popular; nu reprezintă sfat de diagnostic sau de tratament. Pentru deciziile de tratament consultați medicul dumneavoastră. Sursele au fost verificate; detaliile care se sprijină pe o singură sursă secundară, doar pe un rezumat sau pe un text care nu a putut fi citit sunt marcate în notele de verificare a faptelor.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.




