Factorul de creștere nervoasă, 1948 – primul pas spre factorii de creștere celulară

Într-un interviu, neurologul italian Rita Levi-Montalcini a spus că folosea intuiția pentru a-și orienta ideile despre comportamentul sistemului nervos și factorul de creștere nervoasă (NGF) pe care îl descoperise și că era mai degrabă o artistă. După ce liderul fascist italian Benito Mussolini a adoptat o lege care limita activitatea academică a evreilor, ea a fost nevoită să își desfășoare cercetările într-un laborator din dormitor. Levi-Montalcini a fost prima laureată Nobel care a murit la peste 100 de ani.

NGF este o proteină mică ce ajută anumiți neuroni (celule nervoase) să crească și să supraviețuiască. 

În 1948, cercetătorul american Elmer Bueker a descoperit că implantarea unei tumori de șoarece în peretele corpului unui embrion de găină producea, din ganglionii senzoriali ai acestuia, (aglomerări de celule nervoase) o creștere masivă a fibrelor nervoase. Levi-Montalcini și colegii au observat ulterior că o tumoră de șoarece era invadată de fibrele senzoriale și simpatice ale embrionului de găină. Sistemul nervos simpatic este o parte a sistemului nervos autonom care pregătește corpul în special pentru răspunsul la stres. Au crescut și ganglionii simpatici aflați departe de tumoră, ceea ce demonstra că tumora elibera NGF în circulația embrionului. Biochimistul american Stanley Cohen și Levi-Montalcini au descoperit și că, la injectarea anticorpilor la șoareci nou-născuți, sistemul nervos simpatic nu se dezvolta corect.

Interesant este că nivelurile NGF sunt mai ridicate când oamenii se îndrăgostesc pentru prima dată. 

NGF prelungește și supraviețuirea șoarecilor după infarct și reduce tulburările de mișcare la șoarecii cu boală Parkinson. În 1983, Levi-Montalcini și colegii au stabilit că NGF poate influența nervii legați de creier și măduva spinării. 

Cohen a descoperit și factorul de creștere epidermică (EGF), care declanșează deschiderea precoce a pleoapelor și erupția dinților la animalele nou-născute. 

Astăzi cunoaștem numeroși factori care influențează diferențierea și proliferarea diferitelor tipuri de celule din organismul uman.

Descrierea imaginii articolului: Imagine a unui ganglion de rădăcină dorsală (aglomerări de celule nervoase) prelevat de la un embrion de găină după câteva ore de incubare într-un mediu cu NGF. Numeroasele acțiuni care pornesc din ganglion sunt reprezentate în roz.

Personalități istorice menționate în articol: Elmer Daniel Bueker (1903–1996), Rita Levi-Montalcini (n. 1909), Stanley Cohen (n. 1922)

• Subiectul anterior: Cortizonul, 1948 – miracolul inflamației
• Subiectul următor: Studii randomizate controlate, 1948 – rezultate mai fiabile