Imunoterapia în tumorile cerebrale: dezamăgiri, cercetări noi și speranțe

Tumorile cerebrale se numără printre cancerele cel mai dificil de tratat în oncologie. Una dintre cele mai agresive dintre acestea, glioblastomul multiform (GBM),este cunoscută pentru rezistența sa la tratament. Abordările terapeutice standard includ o combinație de chirurgie, radioterapie, chimioterapie și tratamente cu curenți electrici, precum TTF , dar aceste metode sunt adesea insuficiente pentru a opri progresia GBM.

Deși abordări inovatoare în oncologie, precum terapiile țintite și imunoterapiile, au adus progrese revoluționare în numeroase tipuri de cancer, succesul dorit al acestor tratamente nu a fost încă obținut pentru tumorile cerebrale precum GBM. În special în ultimii 20 de ani, numărul medicamentelor noi aprobate pentru GBM și alte tumori cerebrale a rămas foarte limitat, iar în acest domeniu nu există o imunoterapie aprobată. Această situație rezultă din biologia complexă a tumorilor cerebrale și din limitări importante, precum bariera hematoencefalică.

În acest context, abordările imunoterapeutice de generație mai nouă oferă speranțe noi pentru tratamentul GBM și al altor tumori cerebrale.

Imunoterapia în tumorile cerebrale – dezamăgiri și speranțe

În special în ultimii ani, rezultatele a trei studii mari de fază III cu nivolumab (Opdivo), la pacienți cu glioblastom (GBM) nou diagnosticat sau recidivat, au fost dezamăgitoare. În schimb, studiile de imunoterapie pentru metastazele cerebrale sunt foarte încurajatoare. Studiile clinice de fază II efectuate la pacienți cu metastaze cerebrale asimptomatice provenite din melanom au arătat rate ale răspunsului obiectiv de peste 40%.

Potențialul imunoterapiei și dificultățile din studiile clinice

Rezultatele sunt promițătoare mai ales în metastazele cerebrale ale altor cancere. Totuși, tratamentul pacienților cu metastaze cerebrale simptomatice rămâne dificil, iar rezultatele pentru acest grup continuă să dezamăgească. Anul trecut, la pacienți cu metastaze leptomeningeale (la nivelul învelișurilor creierului) provenite din melanom, primul studiu clinic de fază I care a administrat intratecal (în lichidul cefalorahidian) un inhibitor al punctelor de control imun (nivolumab în monoterapie) a arătat că acest tip de imunoterapie este atât sigur, cât și tolerabil.

Rezultatele prezentate la Congresul ESMO 2024

Datele inițiale prezentate la Congresul ESMO 2024 indică progrese promițătoare pentru viitorul imunoterapiei în tratamentul tumorilor cerebrale. Ele arată cât de activă și deschisă progresului este cercetarea imunoterapiei în acest domeniu.

La congres au fost prezentate numeroase studii care investighează

• inhibitori ai punctelor de control imun,
• terapie virală,
• vaccinuri,
• terapii bazate pe citokine și
• tratamente celulare.

Vaccin pe bază de mRNA

Unul dintre aceste studii a evaluat, la pacienți cu glioblastom nou diagnosticat și status de metilare negativ al O(6)-metilguanin-DNA metiltransferazei (MGMT), cu metilare negativă, siguranța și creșterea dozei unui vaccin derivat din antigene asociate tumorii, un vaccin multiepitopic pe bază de mRNA (comunicarea 440O). Comparativ cu vaccinurile peptidice, vaccinurile bazate pe mRNA sunt mai ușor de produs și au timpi de fabricație mai scurți. Totuși, antigenele tumorale pot să nu fie exprimate uniform în întreaga tumoră, ceea ce poate face ca răspunsul imun să fie prea slab pentru a depăși micromediul tumoral imunosupresor și, astfel, insuficient pentru a învinge această barieră.

Vaccin cu celule dendritice

Într-un alt studiu clinic de fază I, la pacienți cu glioame de grad înalt recidivate, au fost investigate siguranța și fezabilitatea administrării intracraniene a unor celule dendritice mieloide, în asociere cu nivolumab și ipilimumab (comunicarea 441O). Rezultatele au arătat că o schemă terapeutică complexă poate fi administrată cu succes și că ratele de supraviețuire sunt încurajatoare.

Celulele T CAR-γδ: ar putea fi tratamentul viitorului?

Utilizarea alogenică a celulelor T CAR-γδ reprezintă un progres terapeutic deosebit de interesant. Aceste celule pot recunoaște o gamă largă de antigene și pot fi utilizate independent de moleculele MHC. Într-un studiu clinic de fază I care a utilizat celule T CAR-γδ alogenice la pacienți cu glioblastom recidivat B7H3 pozitiv, au fost observate un răspuns parțial la 43% și boală stabilă la 57% dintre pacienți (comunicarea 4420). S-au remarcat, de asemenea, persistența excelentă a celulelor și un profil sigur al reacțiilor adverse. Totuși, întrucât celulele T CAR-γδ recunosc o gamă foarte largă de antigene, pot exista reacții adverse potențiale, iar urmărirea pe termen mai lung este necesară pentru a stabili dacă această abordare este o opțiune aplicabilă în tratamentul tumorilor cerebrale.

Concluzii și perspective

Imunoterapia are un potențial important în tratamentul tumorilor cerebrale și sperăm să vedem progrese revoluționare în acest domeniu în anii următori. Ca și în alte tumori solide, se apropie momentul în care imunoterapia va aduce o revoluție importantă în tratamentul tumorilor cerebrale.

Importanța imunoterapiei pentru tratamentul tumorilor cerebrale crește, iar aceste strategii terapeutice ar putea deschide o nouă eră în tratamentul cancerului.