O nouă eră în sănătate: medicina de precizie

A început o nouă eră în sănătate: medicina de precizie! Poate vă întrebați de unde a apărut acest concept nou, când încă nu am asimilat noțiunile de „tratament personalizat, tratament țintit”. Afirmația multor autorități medicale, „Nu există boală, există bolnav!”, este acum mai bine înțeleasă. Așadar, ce exprimă conceptele de „sănătate individuală”, „tratament personalizat”, „sănătate de precizie” și „tratament țintit”, pe care le auzim tot mai des?

În prezent, nu pare posibil să prevenim multe boli înainte să apară sau să le tratăm complet. Găsirea celei mai bune opțiuni terapeutice posibile depinde de înțelegerea mai bună a mecanismelor de apariție a bolilor, adică a biologiei lor. În acest punct, sănătatea de precizie  (medicina de precizie) apare ca o abordare dezvoltată pentru tratamentul și prevenirea bolilor, cu importanță tot mai mare, care ia în considerare genele fiecărei persoane, mediul în care trăiește și stilul său de viață.

Un concept chiar mai nou decât abordarea sănătății de precizie este participarea activă a pacientului în procesul tratamentului său  (autogestionarea). Studiile arată că pacienții care participă activ la tratament au o satisfacție terapeutică mai mare. Rolul activ al individului în propria sănătate permite cunoașterea mai amplă a rezultatelor tratamentului și a posibilelor efecte adverse și înlăturarea îngrijorărilor pentru viitor, influențând în final favorabil tratamentul.

Fără îndoială, cel mai mare pas care a deschis calea tratamentelor individuale este Proiectul Genomului, început în 1990, ale cărui prime rezultate au fost anunțate în 2000. Acest mare eveniment științific, deși nu și-a dat încă toate roadele, clarifică motivele multor boli, în special ale cancerului, și oferă astfel șansa de a trata mult mai mulți pacienți. Medicina de precizie a fost menționată pentru prima dată la nivel mondial în 2009. În 2009, în speranța unui tratament nou, oamenii de știință au analizat întregul ADN codificator de proteine al unui băiat cu boală avansată, Nicholas Volker, în vârstă de 4 ani, pe care l-au secvențiat  și au căutat o mutație punctuală care ar fi putut provoca boala. Astfel au găsit o opțiune riscantă, dar care trata boala aproape complet. După acest studiu, oamenii de știință au decis ca, în locul termenului folosit de aproape 10 ani, medicină individuală  (medicină personalizată), să utilizeze termenul medicină de precizie  (medicină de precizie). Cu aceasta au început să se schimbe granițele bolilor, astfel încât un medicament utilizat în cancerul renal a putut deveni singura speranță a unui alt pacient cu cancer sanguin rezistent la tratament.

După cum se știe, denumirea generală a medicamentelor pe care le folosim pentru tratamentul cancerului este chimioterapie. Însă tratamentul cancerului nu constă numai în administrarea chimioterapiei. Imagistica diagnostică și terapeutică, examinarea anatomopatologică pentru diagnosticul definitiv, psiho-oncologia, chirurgia oncologică, radioterapia, hormonoterapia, imunoterapia, tratamentele țintite, chimioterapia orală, tratamentele regionale, cele de susținere și îngrijirea pacientului în faza terminală sunt, alături de multe alte proceduri, componente ale tratamentului cancerului. În acest punct, oncologul medical este medicul care recomandă pacientului, în ordinea corectă, opțiunile cele mai potrivite dintre aceste tratamente aparent complexe și tot mai numeroase.

Medicamentele chimioterapice obișnuite sunt injectate intravenos în organism o dată la 2 sau 3 săptămâni. Pe lângă aceste medicamente administrate intravenos în spital, mai ales în ultimii 15 ani, într-un număr tot mai mare, medicamentele chimioterapice administrate oral sub formă de comprimate  au devenit o componentă importantă a tratamentului cancerului. Comprimatele chimioterapice orale pot diferi de chimioterapia intravenoasă clasică atât ca eficacitate, cât și ca efecte adverse. Aceste medicamente orale de nouă generație sunt preferate de pacienți și profesioniștii din sănătate datorită ușurinței utilizării. Alte avantaje sunt eficacitatea similară medicamentelor intravenoase și siguranța. În timp ce chimioterapia intravenoasă este administrată de personalul medical (de obicei asistenta de oncologie), chimioterapia orală este administrată de pacient sau de un apropiat. Mai ales din acest motiv, pacienții și apropiații trebuie să cunoască mai bine medicamentele chimioterapice orale.

Mai ales pacienților noștri care utilizează medicamente chimioterapice orale, dintre care apar mereu unele noi, trebuie să li se asigure un rol activ în propriul tratament, ca rezultat al schimbării și dezvoltării tratamentului cancerului și al concepției de medicină de precizie . Astfel va crește aderența la tratament și se vor reduce efectele adverse. În final, succesul și satisfacția tratamentului vor crește. Prima condiție pentru aceasta este transmiterea informațiilor corecte despre aceste tratamente.

În articolele următoare voi continua să prezint tratamentele de nouă generație, pacienții care găsesc prin ele speranță și viață, modul de utilizare a noilor medicamente și posibilele lor efecte adverse...