Sănătatea personală și sănătatea planetei — rolul alimentației bazate pe plante

V-ar surprinde să aflați că există o legătură între sănătatea noastră personală și sănătatea planetei? Creșterea consumului de produse de origine animală și efectele sale negative asupra mediului reprezintă un factor important în lupta împotriva schimbărilor climatice. Potrivit unui nou studiu remarcabil, trecerea la diete sustenabile necesită reducerea surselor de proteine animale și creșterea consumului de alimente vegetale. Aceste schimbări vor îmbunătăți sănătatea personală prin reducerea riscului de boli cronice și vor contribui totodată la sănătatea planetei Pământ.

Alimentația nesănătoasă — de la bolile cronice la încălzirea globală

La nivel mondial, omenirea se luptă atât cu bolile cronice cauzate de alimentația nesănătoasă, cât și cu efectele schimbărilor climatice. Datele disponibile arată foarte clar că a venit momentul schimbării regimului alimentar și al concentrării asupra alegerilor benefice pentru sănătate.

Creșterea consumului de proteine animale determină extinderea sectorului zootehnic. La nivel global se produc de trei ori mai multă carne și de două ori mai mult lapte decât în urmă cu 50 de ani. Această cerere duce la distrugerea ecosistemelor potrivite pentru agricultură în vederea pășunatului animalelor domestice și la creșterea producției de furaje. Produsele de origine animală și lanțul lor de aprovizionare contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, metanul și oxizii de azot.

Sectorul zootehnic produce 50% din metanul atmosferic și 60% din oxizii de azot. În comparație cu efectul dioxidului de carbon asupra încălzirii globale, aceste gaze sunt de 25 de ori mai puternice în cazul metanului și de 298 de ori în cazul oxizilor de azot. Potențialul de încălzire globală (GWP) arată capacitatea unui gaz cu efect de seră eliberat în atmosferă de a reține căldura comparativ cu efectul de încălzire produs de dioxidul de carbon. Valoarea GWP a dioxidului de carbon a fost stabilită la 1. Valorile GWP ale celorlalte gaze cu efect de seră variază în funcție de eficiența cu care rețin căldura și de durata persistenței lor în atmosferă.

În timp ce timpul disponibil pentru combaterea schimbărilor climatice se scurge, Acordul de la Paris din 2016 a urmărit limitarea încălzirii globale la o creștere sub 2°C față de perioada preindustrială, ideal la 1,5°C. Acest acord privind schimbările climatice este obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel internațional. Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice a recunoscut schimbările climatice drept o urgență globală. De asemenea, Asociația Medicală Americană (AMA) a calificat schimbările climatice drept o criză de sănătate publică.

Potrivit Comisiei EAT-Lancet, transformarea către diete sănătoase și sustenabile până în 2050 va necesita înjumătățirea consumului global de carne roșie și dublarea consumului de alune, fructe, legume și leguminoase. Acesta este un pas important pentru reducerea contribuției zootehniei la emisiile de gaze cu efect de seră și limitarea creșterii temperaturilor globale. Chiar dacă emisiile provenite din combustibili fosili ar fi eliminate, emisiile sistemului alimentar global ar face singure imposibilă atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. În acest context, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice recomandă schimbări majore către diete sustenabile bazate pe plante pentru atingerea acestor obiective.

Alimentația ca principală cauză a bolilor cronice

Alegerile alimentare reprezintă principala cauză a bolilor cronice. În numeroase studii, dietele bazate pe plante au fost asociate cu o frecvență redusă a bolilor cronice precum obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul, boala cronică de rinichi și cancerul. De asemenea, au fost asociate cu un risc mai mic de infectare cu Covid-19 și cu o evoluție mai ușoară a bolii. Dovezile istorice arată că practicile actuale de creștere industrială a animalelor pot duce la apariția unor pandemii în viitor.

Echivalentul de dioxid de carbon (CO2eq) este o unitate care măsoară potențialul de încălzire globală al unui gaz cu efect de seră în termeni de dioxid de carbon. În timp ce proteinele vegetale, precum leguminoasele și soia, produc mai puțin de 1 CO2eq pentru o porție uscată de 28 g, pentru aceeași cantitate în grame carnea de vită produce 1200 CO2eq, iar carnea de porc 200 CO2eq. În consecință, emisiile globale de gaze cu efect de seră provenite din alimente animale sunt de două ori mai mari decât cele provenite din alimente vegetale, iar producția alimentelor de origine animală, inclusiv a furajelor, este responsabilă de 57% din emisiile asociate producției alimentare (doar 29% provin din alimente vegetale). Astfel, trecerea la diete cu mai multe alimente vegetale, în acord cu recomandările alimentare standard, poate reduce mortalitatea globală (rata deceselor) cu 6% până la 10% în 2050 și emisiile alimentare de gaze cu efect de seră cu 29% până la 70%.

Ghidurile naționale pot include în recomandările lor impactul alegerilor alimentare asupra mediului. Un studiu recent a evaluat ghidurile alimentare naționale din 83 de țări și a constatat că doar 45% dintre ele, corespunzând aproximativ la 17% din populația lumii, erau compatibile cu sustenabilitatea mediului. Adoptarea unor modele alimentare cu puțină carne poate determina reduceri mari ale deceselor premature, de exemplu cu 19% în cazul dietei flexitariene. Aceste dovezi reprezintă motive convingătoare pentru investiții guvernamentale în programe de alimentație mai sănătoasă și mai ecologică.

Companiile din sectoarele zootehnic, alimentar și farmaceutic pot evita să recomande schimbări alimentare sănătoase deoarece acestea ar putea contraveni intereselor lor. În această situație, profesioniștii din domeniul medical au un rol important în susținerea măsurilor și a legilor pentru sănătatea lumii. Personalul medical are obligația de a oferi informații și îndrumare privind schimbările alimentare sănătoase care pot influența viața pacienților, a familiilor și a comunităților extinse. Aceasta este o responsabilitate importantă pentru sănătatea generațiilor viitoare și a planetei noastre.