Șuntul Blalock – Taussig 1944 – Tratamentul sindromului copilului albastru

Descriind situația fără speranță a copiilor cu sindromul copilului albastru la Spitalul Johns Hopkins în anii 1930, când nu existau tratamente chirurgicale, doctorul Sherwin B. Nuland scrie:

„O după-amiază petrecută în Clinica de Cardiologie Pediatrică punea la încercare chiar și răbdarea celor mai răbdători medici. Clinica era plină de copii slab dezvoltați, care leșinau la cea mai mică mișcare din cauza lipsei de aer. Nasul, urechile, membrele și uneori întregul corp erau acoperite de cianoză, o modificare albăstrui-violetă a culorii anumitor regiuni ale corpului, precum vârfurile degetelor, buzele și zona de sub unghii. Ca să nu-și agraveze lipsa de aer, se ghemuiau pe podea sau stăteau nemișcați pe mesele de consultație.”

Tetralogia Fallot desemnează una dintre cauzele frecvente ale sindromului copilului albastru. Copiii cu acest defect cardiac au un nivel scăzut de oxigen în sânge, deoarece o gaură în peretele care separă în mod normal ventriculul stâng de cel drept permite amestecarea sângelui oxigenat cu cel neoxigenat în ventriculul stâng. În plus, o îngustare lângă valva pulmonară reduce fluxul de sânge din inimă spre arterele pulmonare, care îl transportă către plămâni.

Cardiologul american Helen Taussig a colaborat cu chirurgul american Alfred Blalock și asistentul său Vivien Thomas pentru a stabili dacă bebelușii cu sindromul copilului albastru puteau primi sânge suplimentar prin oxigenarea lui în plămâni.

În 1944, operația a fost efectuată la o fetiță de 15 luni și, de atunci, a salvat mii de vieți. Chirurgul Blalock a conectat artera subclavie la artera pulmonară; astăzi, procedura poate folosi un tub artificial. Asistentul Thomas efectuase operația la peste 200 de câini înainte de prima încercare la fetiță.

Șuntul Blalock-Taussig marchează începutul erei chirurgiei cardiace moderne. Odată cu apariția chirurgiei pe cord deschis, chirurgii au putut deschide direct inima și repara defectele. Un exemplu este închiderea orificiului din peretele interior al inimii cu un petic Gore-Tex. De aceea, frecvența efectuării șuntului Blalock-Taussig a scăzut.

Explicația imaginii articolului: O diagramă care arată un defect septal ventricular: orificiul dintre partea dreaptă și cea stângă a inimii, indicat prin punctul galben.

Personalități istorice menționate: Helen Brooke Taussig (1898 – 1986), Alfred Blalock (1899 – 1964), Vivien Theodore Thomas (1910 – 1985)

• Subiectul anterior: Dializa 1943 – Tratamentul insuficienței renale
• Subiectul următor: Chimioterapia cancerului 1946 – O revoluție în tratamentul cancerului