Vitamina D și cancerul! Deficitul provoacă cancer? Nivelul crescut îl previne?
Instrumente de lectură
Surse
În acest articol
Răspuns scurt: vitamina D nu protejează împotriva cancerului
Versiunea anterioară a acestui articol fusese scrisă în 2018, când întrebarea era într-adevăr deschisă. Între timp au fost publicate rezultatele studiilor randomizate cu zeci de mii de participanți — iar imaginea s-a clarificat în mare măsură. Răspunsul susținut astăzi este: Suplimentarea cu vitamina D nu reduce riscul dezvoltării cancerului. Singurul semnal slab rămas privește decesul prin cancer și nici acesta nu este confirmat.
Ce s-a schimbat în această actualizare:
- Studiul VITAL (25.871 de persoane, 2000 IU zilnic, 5,3 ani): în riscul dezvoltării cancerului nu există nicio diferență — raportul de risc este 0,96.
- Studiul D-Health (21.315 persoane, Australia): fără diferență în incidența cancerului; decesul prin cancer a fost numeric mai ridicat .
- Studiile genetice (randomizare mendeliană, 31 de studii) nu găsesc o relație cauzală. Aceasta arată că asocierea din studiile observaționale este cel mai probabil cauzalitate inversă .
- Ghidurile s-au schimbat: Ghidul Societății de Endocrinologie din 2024 recomandă la adulții sănătoși împotriva măsurării și suplimentării de rutină a vitaminei D .
- În textul nostru vechi, studiul SUNSHINE fusese prezentat greșit; corectăm aceasta. În plus, studiul de confirmare SOLARIS în 2024 a avut un rezultat negativ .
- Rolul real al vitaminei D în oncologie — corectarea deficitului înaintea medicamentelor protectoare osoase — lipsea complet din articolul vechi.
Ce face vitamina D?
Funcția fundamentală demonstrată a vitaminei D este reglarea echilibrului calciului și fosfatului și asigurarea mineralizării osoase. Crește absorbția intestinală a calciului; deficitul provoacă rahitism la copii, osteomalacie (înmuierea oaselor) și osteoporoză la adulți.
În plus, receptorii vitaminei D există în multe țesuturi, iar studiile de laborator au arătat efecte precum reglarea imunității, controlul multiplicării celulare și suprimarea inflamației. Însă tocmai acest articol analizează dacă efectele de laborator se transformă în prevenirea bolilor la oameni — iar pentru majoritatea bolilor răspunsul a fost „nu”.
O propoziție eliminată din textul vechi. Versiunea anterioară afirma că vitamina D este „necesară pentru reglarea bătăilor inimii, funcțiile tiroidei și coagularea normală a sângelui”. Această afirmație nu este susținută:
- Vitamina necesară coagulării sângelui nu este D, ci vitamina K — aici există cel mai probabil o confuzie.
- Efectul asupra ritmului cardiac nu este direct; este indirect, prin calciu. Mai mult, relația este inversă: calciul crescut din cauza excesului de vitamina D provoacă tulburări de ritm.
- Relația cu tiroida este doar de nivel observațional .
Din ce surse se obține vitamina D?
O corectare importantă: Textul vechi afirma că „legumele cu frunze verzi conțin puțină vitamina D”. Aceasta nu este corect. Nicio legumă, niciun fruct, cereală sau leguminoasă nu conține vitamina D — cantitatea este zero. Singura sursă semnificativă din lumea vegetală sunt ciupercile expuse la ultraviolete (forma D2).
| Sursă | Cantitate de vitamina D |
|---|---|
| Ulei de pește (1 lingură) | 1.360 IU |
| Păstrăv (85 g) | 645 IU |
| Somon (85 g) | 570 IU |
| Ciuperci expuse la UV (jumătate de cană) | 366 IU |
| Lapte îmbogățit cu vitamina D (1 cană) | 120 IU |
| Gălbenuș (1 ou mare) | 44 IU — adică neglijabil |
| Legume, fructe, cereale | 0 IU |
În Turcia nu există îmbogățire obligatorie cu vitamina D a laptelui, făinii sau produselor cerealiere. Aceasta explică de ce este dificil să obținem suficientă vitamina D prin alimentație în țara noastră.
Soarele: sunt suficiente „20-30 de minute zilnic”?
Această recomandare frecventă este prea simplă și ignoră anotimpul. Conform unui studiu de modelare din 2024 pentru bazinul mediteraneean:
| Oraș | Timp necesar producerii a 1.000 IU (cu %25 din suprafața corpului descoperită) |
|---|---|
| Antalya (37° nord) | Piele deschisă ~4,2 minute; piele închisă ~20,9 minute |
| Istanbul (41° nord) | Piele deschisă ~5,9 minute; piele închisă ~29,6 minute |
Însă problema principală nu este durata, ci anotimpul. La latitudinile Turciei, radiația UVB care permite sinteza vitaminei D lipsește în noiembrie, decembrie și ianuarie; în februarie și octombrie aproape lipsește. Perioada sintezei eficiente este de la începutul lui martie până la mijlocul lui octombrie, între orele 10:00-16:00 ale zilei. Așadar, soarele de iarnă singur nu este suficient — indiferent câte minute stați afară.
În privința cremei solare: în condiții reale, utilizarea normală a cremei solare nu pare să provoace deficit de vitamina D, deoarece oamenii nu o aplică la fel de gros ca în laborator. De aceea, recomandarea „nu folosiți cremă solară pentru vitamina D” este greșită și nocivă — în special pe un site oncologic. Protecția împotriva cancerului cutanat are prioritate; dacă este necesară vitamina D, se administrează ca supliment.
În privința cremei solare: în condiții reale, utilizarea normală a cremei solare nu pare să provoace deficit de vitamina D, deoarece oamenii nu o aplică la fel de gros ca în laborator. De aceea, recomandarea „nu folosiți cremă solară pentru vitamina D” este greșită și nocivă — în special pe un site oncologic. Protecția împotriva cancerului cutanat are prioritate; dacă este necesară vitamina D, se administrează ca supliment.
De unde a apărut ideea?
Ipoteza vitaminei D și cancerului a apărut în anii 1980 din hărțile geografice ale cancerului realizate în SUA: unele cancere erau mai frecvente în statele nordice cu soare redus. De aici a fost construit lanțul „soare → vitamina D → protecție”.
Apoi sute de studii observaționale au susținut asocierea: persoanele cu vitamina D sanguină ridicată aveau un risc mai mic, în special de cancer colorectal. Studiile de laborator au oferit și mecanismul: vitamina D încetinea multiplicarea celulară, suprima inflamația și reducea semnalele care mediază răspândirea celulelor canceroase.
Ipoteza era puternică, coerentă și avea un mecanism. Mai rămânea un singur lucru: testarea prin studii randomizate.
Ce au arătat studiile randomizate?
Studiile observaționale spun „cei cu vitamina D crescută fac mai rar cancer”. Studiile randomizate răspund unei întrebări diferite și mult mai dificile: „Administrarea vitaminei D reduce cancerul?” Cele două întrebări nu sunt identice — și nici răspunsurile nu au fost aceleași.
| Studiu | Participanți și doză | Incidența cancerului | Deces prin cancer |
|---|---|---|---|
| VITAL NEJM 2019, SUA |
25.871 persoane, zilnic 2000 IU, 5,3 ani | HR 0,96 (%95 GA 0,88-1,06), p=0,47 — fără diferență | HR 0,83 (0,67-1,02) — nesemnificativ |
| D-Health Lancet Diabetes Endocrinol 2022 / Eur J Intern Med 2025, Australia |
21.315 persoane, lunar 60.000 IU, 5,7 ani | HR 1,02 (0,95-1,10) — fără diferență | HR 1,15 (0,96-1,39) — numeric mai nefavorabil |
| FIND Finlanda |
2.495 de persoane, 1600 sau 3200 IU zilnic, 5 ani | Fără diferență semnificativă între grupuri | — |
| ViDA Noua Zeelandă |
100.000 IU lunar | Fără asociere cu riscul general de cancer | HR 0,97 (0,64-1,47) |
| WHI Urmărire timp de 22 de ani, Ann Intern Med 2024 |
36.282 femei, 400 IU + 1000 mg de calciu | HR 0,97 (0,93-1,01) — fără diferență | HR 0,93 (0,87-0,99) — reducere ușoară; însă decesul cardiovascular a crescut, HR 1,06 (1,01-1,12) |
Suplimentarea cu vitamina D modifică riscul dezvoltării cancerului?
Raport de risc (HR); 1,00 = nicio diferență. Cu cât bara este mai aproape de 1,00, cu atât efectul lipsește.
VITAL (2000 IU/zi)
HR 0,96
D-Health (bolus lunar)
HR 1,02
WHI (400 IU + calciu)
HR 0,97
Combinarea studiilor randomizate
RR 0,98
În metaanaliza care a combinat zece studii randomizate și 6.547 de cazuri de cancer, rezultatul a fost RR 0,98 (%95 GA 0,93-1,03), p=0,42 — adică nu există efect în niciun subgrup. În privința dezvoltării cancerului, această întrebare este considerată acum închisă.
Detaliile interesante ale VITAL
Rezultatul principal VITAL a fost negativ, dar analizele secundare și exploratorii au avut constatări remarcabile:
- Cancer avansat (metastatic sau letal): HR 0,83 (0,69-0,99), p=0,04 — adică cei care primeau vitamina D aveau mai puține cancere avansate.
- Diferență remarcabilă după indicele de masă corporală: la persoanele cu greutate normală (IMC <25) HR 0,62 (0,45-0,86); la supraponderali 0,89; la obezi 1,05. Interacțiunea era semnificativă (p=0,03).
- Analiza decalajului temporal: după excluderea primilor 2 ani, decesul prin cancer, HR 0,75 (0,59-0,96), devenea semnificativ.
De ce trebuie citite prudent aceste constatări? Toate trei sunt analize secundare sau planificate ulterior (post-hoc). Într-un studiu cu rezultat primar negativ, diferențele de subgrup descoperite ulterior generează ipoteze, nu stabilesc concluzii. În plus, explicația cea mai probabilă a diferenței de IMC nu este biologică, ci farmacocinetică: vitamina D se depozitează în țesutul adipos și se distribuie într-un volum mai mare, astfel încât aceeași doză crește mai puțin nivelul sanguin la persoanele obeze. Lipsa efectului la obezi ar putea însemna mai degrabă „poate nu au primit o doză suficientă” decât „vitamina D nu funcționează la ei”.
Dovezi genetice: randomizarea mendeliană
Aceasta este partea cea mai decisivă a dezbaterii și lipsea complet din articolul nostru vechi.
Ce este randomizarea mendeliană? Unele persoane, datorită variantelor genetice înnăscute, au niveluri mai mari sau mai mici de vitamina D pe tot parcursul vieții . Deoarece aceste gene sunt distribuite aleatoriu la naștere, persoanele respective pot fi considerate ca participante la un studiu randomizat realizat de natură — neafectat de factori de confuzie precum stilul de viață, alimentația și boala.
Logica este următoarea: dacă vitamina D scăzută provoacă într-adevăr cancer, persoanele cu niveluri genetic scăzute toată viața ar trebui să aibă mai frecvent cancer.
Logica este următoarea: dacă vitamina D scăzută provoacă într-adevăr cancer, persoanele cu niveluri genetic scăzute toată viața ar trebui să aibă mai frecvent cancer.
Concluzia analizei sistematice a treizeci și unu de studii de randomizare mendeliană este clară: „Analizele de randomizare mendeliană nu susțin o relație cauzală între 25-hidroxivitamina D și incidența cancerului sau decesul prin cancer.”
| Tip de cancer | Raport de risc pentru vitamina D estimată genetic |
|---|---|
| Toate cancerele | 0,98 (0,93-1,04) |
| Intestin gros | 0,97 (0,88-1,07) |
| Sân | 1,00 (0,98-1,02) |
| Prostată | 0,99 (0,98-1,01) |
| Plămân | 1,00 (0,93-1,03) |
| Pancreas | Fără semnal coerent |
Analiza UK Biobank, cu 438.870 de persoane și 46.155 de cazuri de cancer, a avut același rezultat: pentru riscul de cancer 0,97 (0,91-1,04), pentru decesul prin cancer 0,97 (0,84-1,11). După cum spun autorii, intervalele de încredere sunt „suficient de înguste pentru a exclude orice în afara unor efecte foarte mici”.
De ce au indus în eroare studiile observaționale?
Trei mecanisme acționează împreună:
| Mecanism | Cum funcționează |
|---|---|
| Cauzalitate inversă | Boala reduce vitamina D, vitamina D nu provoacă boala. 25(OH)D este un „reactant negativ de fază acută”: proteinele care o transportă în sânge (proteina de legare a vitaminei D și albumina) scad în timpul inflamației — adică inflamația reduce nivelul măsurat independent de rezervele organismului. Vitamina D scăzută la un pacient recent diagnosticat cu cancer poate fi consecința bolii. |
| Indicator al sănătății | Persoanele care ies afară, fac mișcare, mănâncă echilibrat, au greutate normală și nu au boli cronice au vitamina D crescută. Aceste persoane fac deja mai rar cancer. Vitamina D nu este aici cauza, ci semnul sănătății. |
| Obezitatea | Țesutul adipos reține și diluează vitamina D. Persoanele obeze au atât vitamina D scăzută, cât și risc oncologic ridicat — însă legătura nu este cauzală, ci depinde de un al treilea factor comun . |
Cea mai frumoasă dovadă a acestei confuzii: cancerul cutanat. În metaanaliza a treisprezece studii prospective, riscul de melanom a fost mai RIDICAT la cei cu vitamina D sanguină crescută (pentru fiecare creștere de 30 nmol/L, raportul de risc 1,42). În carcinomul bazocelular 1,41, în cancerele keratinocitare 1,30.
Vitamina D provoacă un cancer cutanat? Nu. Deoarece în aceeași analiză nu s-a găsit nicio relație cu vitamina D din alimente sau suplimente. Explicația este simplă: nivelul sanguin al vitaminei D indică și cât timp este petrecut la soare — iar soarele provoacă cancerul cutanat.
Aceeași logică funcționează și invers: vitamina D sanguină crescută pare asociată riscului de cancer deoarece indică „o viață mai sănătoasă”. De aceea studiile observaționale nu pot răspunde întrebării cauză-efect.
Vitamina D provoacă un cancer cutanat? Nu. Deoarece în aceeași analiză nu s-a găsit nicio relație cu vitamina D din alimente sau suplimente. Explicația este simplă: nivelul sanguin al vitaminei D indică și cât timp este petrecut la soare — iar soarele provoacă cancerul cutanat.
Aceeași logică funcționează și invers: vitamina D sanguină crescută pare asociată riscului de cancer deoarece indică „o viață mai sănătoasă”. De aceea studiile observaționale nu pot răspunde întrebării cauză-efect.
Singurul semnal rămas: decesul prin cancer
În privința dezvoltării cancerului, dezbaterea s-a încheiat. Însă pentru decesul prin cancer există un semnal slab, dar persistent — cu o caracteristică interesantă: apare doar la doze zilnice.
Deces prin cancer — după schema de dozare
14 studii randomizate, 104.727 de participanți (Kuznia și colab., 2023, metaanaliză a datelor individuale ale pacienților)
Doză zilnică (10 studii)
RR 0,88
Toate studiile împreună
RR 0,94
Doză de încărcare (bolus) (4 studii)
RR 1,07
Doză zilnică: reducere de %12 (RR 0,88; %95 GA 0,78-0,98; p=0,019). Doză de încărcare: fără efect, chiar în sens invers (RR 1,07; 0,91-1,24). Interacțiune p=0,042. Când sunt luate toate studiile împreună, rezultatul nu este semnificativ (RR 0,94; 0,86-1,02).
Similar, metaanaliza publicată în 2019 a găsit pentru decesul prin cancer RR 0,87 (0,79-0,96), observat din nou doar la doze zilnice .
Cum trebuie interpretat acest semnal? Trei lucruri sunt adevărate simultan:
- Semnalul poate fi real și este plauzibil fiziologic: megadozele lunare produc vârfuri bruște și scăderi profunde ale nivelului sanguin, în timp ce doza mică zilnică asigură un nivel constant.
- Semnalul este fragil: în analiza datelor individuale ale pacienților își pierde semnificația când sunt incluse toate studiile.
- Semnalul este contradictoriu: în studiul D-Health, decesul prin cancer a fost numeric crescut (HR 1,15) — însă și acest studiu a utilizat bolus lunar.
Vitamina D în tratamentul cancerului: ce au arătat studiile?
Prevenirea cancerului este o întrebare, tratarea pacientului cu cancer este alta. Există studii randomizate și pentru a doua.
| Studiu | Ce s-a făcut | Rezultat |
|---|---|---|
| SUNSHINE JAMA 2019 |
139 de pacienți cu cancer colorectal metastatic, doză mare (8000 → 4000 IU) față de doză standard (400 IU), împreună cu chimioterapie | Supraviețuire mediană fără progresie 13,0 față de 11,0 luni; p=0,07 — obiectivul primar NU A FOST ATINS. Rată de răspuns %58 față de %63; supraviețuire globală mediană 24,3 luni în ambele brațe. |
| SOLARIS ESMO 2024 |
Studiul de confirmare al SUNSHINE: 455 de pacienți, același design | Supraviețuire fără progresie 11,8 față de 10,3 luni, p=0,25; supraviețuire globală 25,6 față de 27,0 luni, p=0,66. NEGATIV. Cercetătorii: vitamina D în doză mare „nu poate fi recomandată ca tratament”. |
| AMATERASU JAMA 2019 |
417 pacienți cu cancer digestiv, 2000 IU/zi după operație | Supraviețuire fără recidivă la 5 ani %77 față de %69 — nesemnificativ statistic. Semnalul a apărut doar într-o analiză ulterioară de subgrup, la cei cu nivel inițial intermediar. |
| ProsD Br J Cancer 2025 |
123 de pacienți cu cancer prostatic în supraveghere activă, 50.000 IU lunar, 24 de luni | În privința timpului fără tratament și a progresiei, fără diferență (p=0,44 și p=0,60) |
Corectăm o eroare din textul nostru vechi. Versiunea anterioară afirma că „în studiul SUNSHINE, suplimentarea cu doză mare de vitamina D a crescut supraviețuirea fără progresie”. Aceasta nu este corect: studiul nu și-a atins obiectivul primar (p=0,07), iar supraviețuirea globală nu diferă deloc. Rezultatul favorabil prezentat provine dintr-o analiză ajustată multivariabil, secundară .
Mai important: conceput pentru a testa acest semnal și de trei ori mai mare ca dimensiune, studiul SOLARIS în 2024 a avut un rezultat complet negativ . Acesta este un exemplu instructiv al motivului pentru care semnalele din faza 2 trebuie privite prudent.
Mai important: conceput pentru a testa acest semnal și de trei ori mai mare ca dimensiune, studiul SOLARIS în 2024 a avut un rezultat complet negativ . Acesta este un exemplu instructiv al motivului pentru care semnalele din faza 2 trebuie privite prudent.
Rolul real al vitaminei D în oncologie
Pentru cei care au citit până aici, rezumatul este: vitamina D nu este un medicament oncologic. Totuși, în practica oncologică are un rol real și important — care lipsea complet din articolul nostru vechi.
1. Corectarea deficitului înaintea medicamentelor protectoare osoase — cea mai concretă indicație.
Denosumab și acidul zoledronicsunt utilizate frecvent la pacienții cu metastaze osoase sau risc de pierdere osoasă. Aceste medicamente reduc calciul sanguin și, dacă există deficit de vitamina D, se poate dezvolta hipocalcemie severă .
Denosumab și acidul zoledronicsunt utilizate frecvent la pacienții cu metastaze osoase sau risc de pierdere osoasă. Aceste medicamente reduc calciul sanguin și, dacă există deficit de vitamina D, se poate dezvolta hipocalcemie severă .
- Frecvența hipocalcemiei în studiile de înregistrare: denosumab %9,6, acid zoledronic %5. În seriile din practica reală, hipocalcemia cu denosumab de grad 2 și peste poate ajunge la %9-22.
- Suplimentarea zilnică cu cel puțin 500 mg de calciu și 400 IU de vitamina Dreduce riscul hipocalcemiei cu acid zoledronic cu %27, iar cu denosumab cu %40 .
- Regulă practică: prima doză înaintea acesteia, trebuie corectate deficitul de vitamina D și hipocalcemia; inițial se verifică calciul, fosforul și funcția renală, apoi calciul trebuie verificat înaintea fiecărei doze.
- Riscul este semnificativ crescut la pacienții cu insuficiență renală.
| Situație | Abordare |
|---|---|
| Inhibitor de aromatază sau tratament de supresie androgenică primit de pacienți: pierdere osoasă | Zilnic 1.200 mg de calciu + 800-2.000 IU de vitamina D; inițial, măsurarea densității osoase și evaluarea riscului de fractură |
| Durere articulară asociată inhibitorului de aromatază | Vitamina D nu o previne. Vedeți mai jos. |
| Utilizare îndelungată de corticosteroizi | Vitamina D și calciu ca parte a programului de protecție osoasă |
Un exemplu instructiv: durerea articulară prin inhibitori de aromatază. O proporție importantă a pacientelor cu cancer mamar care utilizează inhibitori de aromatază dezvoltă dureri articulare, iar studiile observaționale raportaseră dureri mai reduse la cele cu vitamina D peste 40 ng/mL. Părea promițător.
La testarea randomizată au fost comparați pacienții care primeau 50.000 IU săptămânal (12 săptămâni), apoi 2.000 IU zilnic, cu cei care primeau 800 IU zilnic. Frecvența durerii articulare era %54 față de %57 — nicio diferență. Studiul a fost oprit precoce pentru inutilitate. Concluzia analizei din 2024 a șase studii este: trei studii observaționale au sugerat beneficii, toate cele trei studii randomizate au fost negative.
Acesta este un mic model al întregului articol: dacă studiile observaționale și cele randomizate oferă răspunsuri diferite aceleiași întrebări, studiul randomizat este cel corect.
La testarea randomizată au fost comparați pacienții care primeau 50.000 IU săptămânal (12 săptămâni), apoi 2.000 IU zilnic, cu cei care primeau 800 IU zilnic. Frecvența durerii articulare era %54 față de %57 — nicio diferență. Studiul a fost oprit precoce pentru inutilitate. Concluzia analizei din 2024 a șase studii este: trei studii observaționale au sugerat beneficii, toate cele trei studii randomizate au fost negative.
Acesta este un mic model al întregului articol: dacă studiile observaționale și cele randomizate oferă răspunsuri diferite aceleiași întrebări, studiul randomizat este cel corect.
Relația cu imunoterapia — nouă și interesantă, dar încă o ipoteză. În 2023, două studii observaționale au raportat rezultate mai bune la pacienții tratați cu inhibitori ai punctelor de control imunitar care aveau vitamina D normală. În seria cu 200 de pacienți cu melanom avansat, rata răspunsului a fost %56 față de %36,2, iar supraviețuirea fără progresie 11,25 luni față de 5,75 luni . În studiul PROVIDENCE, pacienții cu vitamina D substituită aveau supraviețuire globală mai lungă și efecte adverse tiroidiene mai rare.
Însă niciunul dintre studii nu este randomizat și nivelul vitaminei D este aici cel mai probabil un indicator al stării generale și poverii inflamatorii a pacientului — exact capcana cauzalității inverse descrisă în acest articol. Fără confirmare randomizată, această constatare nu poate determina o decizie terapeutică.
Însă niciunul dintre studii nu este randomizat și nivelul vitaminei D este aici cel mai probabil un indicator al stării generale și poverii inflamatorii a pacientului — exact capcana cauzalității inverse descrisă în acest articol. Fără confirmare randomizată, această constatare nu poate determina o decizie terapeutică.
Ghidurile s-au schimbat: punctul de cotitură 2024
Ghidul Societății de Endocrinologie din 2024 a inversat practica unui deceniu. Ghidul din 2011 încuraja investigarea deficitului și utiliza 30 ng/mL ca prag de „suficiență”. Ghidul din 2024:
- Recomandă ÎMPOTRIVA măsurării de rutină a 25(OH)D la adulții sănătoși — iar aceasta este valabilă pentru inclusiv persoanele obeze și cele cu piele închisă și toate grupurile sănătoase.
- Recomandă ÎMPOTRIVA suplimentării de rutină la adulții sănătoși de 19-74 de ani ; în acest grup este suficient aportul zilnic de referință (600 IU, peste 70 de ani 800 IU).
- Nu mai susține pragul de 30 ng/mL: „În studiile clinice nu au putut fi stabilite niveluri de 25(OH)D care să ofere beneficii specifice rezultatelor.”
- Doza mică zilnicăfață de doza mare intermitentă este preferată.
| Sursă | Poziție |
|---|---|
| Academia Națională de Medicină din SUA (2011) | Necesar zilnic 600 IU (peste 70 de ani 800 IU); limita superioară 4.000 IU. Prag de suficiență 20 ng/mL (50 nmol/L); peste 50 ng/mL, posibilitate de efecte adverse |
| Grupul de Lucru pentru Servicii Preventive din SUA | La adulții fără simptome, pentru screeningul vitaminei D dovezile sunt insuficiente; și privind suplimentarea pentru prevenirea cancerului și bolilor cardiovasculare, dovezile sunt insuficiente |
| Societatea de Endocrinologie (2024) | Vedeți caseta de mai sus |
Situația din Turcia
| Subiect | Informație |
|---|---|
| Frecvența deficitului | Dintre adulții turci, aproximativ %60 au nivelul 25(OH)D sub 20 ng/mL |
| Îmbogățirea alimentelor | Nu există. Nu există îmbogățire obligatorie cu vitamina D a laptelui, făinii sau cerealelor |
| Program de suplimentare pentru gravide | Programul Ministerului Sănătății: 1.200 IU zilnic (9 picături), începând din săptămâna 12 de sarcină, pe toată durata acesteia și încă 6 luni după naștere în continuare |
| Restricția solicitării testului | Reglementarea Ministerului Sănătății din 27 decembrie 2019: în asistența primară (medicina de familie) nu se poate solicita 25(OH)D. În nivelurile secundar și terțiar pot solicita doar anumite specialități (pediatrie, medicină internă și subspecialități, ginecologie, recuperare medicală, ortopedie, neurologie). Între două teste trebuie să existe cel puțin 90 de zile . |
| Recomandarea consensului turc (2026) | Deficit <20 ng/mL, deficit sever <12 ng/mL, țintă 20-50 ng/mL. Testare țintită, nu screening universal. La adult 800-2.000 IU/zi; peste 75 de ani 2.000 IU/zi; în sarcină 2.000-2.500 IU/zi; în obezitate sau malabsorbție 3.000-6.000 IU/zi, personalizat. După începere, după 8-12 săptămâni, control. |
Situația particulară a Turciei: Frecvența ridicată a deficitului este combinația latitudinii nordice, absenței UVB iarna, lipsei îmbogățirii alimentare și îmbrăcămintei acoperitoare. Aceasta nu înseamnă „să dăm tuturor vitamina D”; arată însă că deficitul este într-adevăr frecvent în țara noastră și că trebuie investigat dacă există justificare clinică . Restricția solicitării testului este rezultatul efortului de a stabili acest echilibru.
Excesul dăunează? Da
| Studiu | Constatare |
|---|---|
| Burt și colab., JAMA 2019 300 de persoane, 3 ani |
Au fost comparate 400 / 4.000 / 10.000 IU zilnic. În densitatea osoasă a antebrațului, SCĂDERE dependentă de doză: %-1,4 / %-2,6 / %-3,6. Fără creștere a rezistenței osoase. Creșterea eliminării urinare a calciului: %17 / %22 / %31. |
| Sanders și colab., JAMA 2010 | La femeile peste 70 de ani, o singură doză anuală de 500.000 IU: frecvența căderilor și fracturilor a crescut; excesul s-a concentrat mai ales în primele 3 luni după doză |
| WHI, urmărire timp de 22 de ani | La cei care primesc calciu + vitamina D, deces cardiovascular HR 1,06 (1,01-1,12); creștere a frecvenței calculilor urinari |
Intoxicația cu vitamina Dapare când nivelul sanguin depășește 150 ng/mL (375 nmol/L) și provine aproape întotdeauna din suplimente — niciodată din soare, deoarece pielea își limitează automat producția. Tabloul apare prin creșterea calciului sanguin: greață, vărsături, slăbiciune, modificări ale conștienței; în cazurile severe, insuficiență renală, calcificări tisulare și tulburări de ritm.
Limita zilnică superioară este 4.000 IU și nu trebuie depășită, în afara tratării deficitului documentat sub supraveghere medicală. După cum arată studiul Burt, „mai mult” nu înseamnă „mai bine” — dozele mari au redus densitatea osoasă în loc să o crească.
Limita zilnică superioară este 4.000 IU și nu trebuie depășită, în afara tratării deficitului documentat sub supraveghere medicală. După cum arată studiul Burt, „mai mult” nu înseamnă „mai bine” — dozele mari au redus densitatea osoasă în loc să o crească.
Vitamina D crește riscul de cancer? Unele studii observaționale au sugerat că nivelurile sanguine foarte mari ar putea crește riscul de cancer pancreatic și de prostată . Însă aceste constatări nu au fost confirmate și studiile randomizate (VITAL, D-Health) nu au arătat un asemenea exces. Articolul vechi prezenta afirmația mai categoric; o nuanțăm. Singura excepție este cancerul cutanat și nici acolo responsabilă nu este vitamina D, ci soarele.
Ce trebuie să fac?
- Nu luați vitamina D pentru prevenirea cancerului. Nu s-a demonstrat eficacitatea în acest scop, iar dovezile actuale au închis întrebarea.
- Dacă sunteți sănătos, nu este necesară măsurarea de rutină a vitaminei D. Ghidurile nu o recomandă.
- Trebuie măsurată când există justificare clinică: durere osoasă și slăbiciune musculară, malabsorbție (boală celiacă, Crohn, chirurgie bariatrică), boală renală cronică, utilizare prelungită de cortizon sau antiepileptice, calciu scăzut ori parathormon crescut inexplicabil, și înaintea începerii unui medicament protector osos.
- Dacă se identifică deficit, trebuie preferată doza mică zilnică — megadozele lunare sau anuale trebuie evitate.
- Doza tipică la adult este 800-2.000 IU/zi; limita superioară 4.000 IU/zi. În obezitate sau malabsorbție poate fi necesară o doză mai mare, dar aceasta este decizia medicului.
- Dacă aveți cancer și urmează denosumab sau acid zoledronic,, deficitul vitaminei D, față de prima doză, înaintea acesteia trebuie corectat. Acesta este cel mai concret și mai important punct al articolului.
- Nu renunțați la protecția solară. Oprirea cremei solare pentru vitamina D crește riscul cancerului cutanat și ia mai mult decât oferă.
- În alimentație, peștele gras (2 porții săptămânal) este cea mai practică sursă naturală.
Întrebări frecvente
- Deficitul vitaminei D provoacă cancer?
- Potrivit dovezilor actuale, nu. Nici marile studii randomizate, nici studiile genetice (randomizare mendeliană) nu arată o relație cauzală. Vitamina D frecvent scăzută la pacienții cu cancer este cel mai probabil consecințabolii și afecțiunilor asociate, nu cauza.
- Suplimentarea cu vitamina D previne cancerul?
- Nu. Studiile VITAL (HR 0,96), D-Health (HR 1,02), FIND, ViDA și WHI și analiza lor combinată (RR 0,98) nu au arătat în mod coerent niciun efect.
- De ce atât de multe studii spun totuși „există asociere”?
- Deoarece asocierea (corelația) și cauza-efect nu sunt același lucru. Persoanele cu vitamina D crescută ies afară, fac mișcare, au greutate normală și nu au boli cronice — ele fac deja mai rar cancer. În plus, boala însăși și inflamația reduc vitamina D măsurată sanguin.
- Am cancer, trebuie să iau vitamina D?
- Pentru tratarea sau încetinirea cancerului, nu — studiile randomizate, inclusiv SOLARIS, nu susțin aceasta. Însă pentru sănătatea oaselor, da: în special dacă primiți medicamente protectoare osoase (denosumab, acid zoledronic), inhibitor de aromatază sau supresie androgenică, vitamina D și calciul sunt o parte necesară a tratamentului.
- Cât trebuie să fie vitamina D din sânge?
- Ghidurile actuale evită definirea unui „nivel ideal”. Pentru sănătatea oaselor, 20 ng/mL (50 nmol/L) sau mai mult este considerat suficient pentru aproape toți; consensul turc din 2026 a stabilit intervalul țintă la 20-50 ng/mL . Mai mare nu înseamnă mai bine.
- Nu este mai practică o singură doză lunară?
- Este practic, dar nu este preferat. Ghidurile recomandă doza mică zilnică; semnalul slab de beneficiu asupra decesului prin cancer a apărut doar la doze zilnice, nu lunare. Despre megadozele anuale s-a demonstrat că măresc căderile și fracturile.
- Pot obține vitamina D din soare iarna?
- La latitudinea Turciei, nu în noiembrie, decembrie și ianuarie — în aceste luni radiația UVB necesară sintezei nu ajunge suficient la sol. Februarie și octombrie sunt limitate. Perioada eficientă este între începutul lui martie și mijlocul lui octombrie, între orele 10:00-16:00.
- Crema solară îmi reduce vitamina D?
- În viața reală nu o reduce semnificativ, deoarece majoritatea nu aplică crema atât de gros ca în laborator. Protecția împotriva cancerului cutanat are prioritate; dacă este necesară vitamina D, suplimentarea este mult mai sigură decât expunerea neprotejată la soare.
- Ciupercile sunt sursă de vitamina D?
- Da, dar doar cele expuse la ultraviolete . Aceste ciuperci sunt singura sursă semnificativă din lumea vegetală și conțin forma D2. În legumele obișnuite, vitamina D nu există.
Glosar
- 25(OH)D
- 25-hidroxivitamina D. Măsurarea care arată starea vitaminei D în sânge.
- IU
- Unitate internațională. 40 IU = 1 microgram de vitamina D.
- Studiu randomizat controlat
- Studiu în care participanții sunt distribuiți aleatoriu în grupuri. Este singurul design capabil să răspundă întrebării cauză-efect.
- Studiu observațional
- Urmărire fără intervenție asupra nimănui. Arată asocierea, nu cauza.
- Randomizare mendeliană
- Metodă care testează relația cauză-efect folosind diferențele genetice înnăscute.
- Cauzalitate inversă
- Confundarea consecinței cu cauza. De exemplu, boala reduce vitamina D, dar se crede că vitamina D scăzută provoacă boala.
- Factor de confuzie
- Al treilea factor care influențează ambele variabile și creează între ele o asociere falsă.
- HR / RR
- Raport de risc. 1,00 înseamnă fără diferență; dacă intervalul de încredere include 1, rezultatul nu este semnificativ.
- Doză bolus
- O singură doză mare administrată lunar sau anual.
- Hipocalcemie
- Calciu sanguin scăzut. Este un efect advers important al medicamentelor protectoare osoase.
Comentariul Academiei DROZDOGAN
Povestea vitaminei D și cancerului este unul dintre exemplele cele mai instructive din istoria medicinei de „speranță neconfirmată”. Mai jos prezentăm evaluarea noastră.
⚡ De ce este important acest subiect?
Deoarece aici nu se discută o vitamină, ci modul de interpretare a dovezilor. Ipoteza vitaminei D părea perfectă: exista o observație geografică, sute de studii observaționale o susțineau, mecanismul era demonstrat în laborator, era ieftină și considerată inofensivă. Dar, când a fost randomizată, s-a prăbușit. Lecția depășește vitamina D: o ipoteză puternică nu este o dovadă puternică. Orice afirmație viitoare despre suplimente și produse de susținere în oncologie trebuie privită astfel.✅ Lucruri de care putem fi siguri astăzi
În primul rând, întrebarea a primit într-adevăr răspuns. Este o propoziție care nu poate fi spusă în majoritatea dezbaterilor despre alimentație. VITAL cu 25.871 de persoane, D-Health cu 21.315, WHI cu 36.282 și analiza lor combinată (RR 0,98) indică aceeași direcție. Mai mult, aceasta este confirmată independent printr-o altă metodă — randomizarea mendeliană . Faptul că două metode distincte ajung la aceeași concluzie este unul dintre cele mai puternice puncte accesibile în ierarhia dovezilor.În al doilea rând, putem măsura acum cât de puternic poate induce în eroare cauzalitatea inversă. Exemplul cancerului cutanat este cea mai elegantă dovadă: la cei cu vitamina D sanguină crescută, melanomul apare mai frecvent , dar nu există nicio relație la cei care primesc suplimente. Măsurăm deci nu efectul vitaminei D, ci obiceiul expunerii la soare. Același mecanism, în sens invers, produsese afirmația protecției împotriva cancerului.
În al treilea rând, ghidurile au fost curajoase. Abandonarea de către Societatea de Endocrinologie, în 2024, a propriului prag din 2011 și recomandarea „nu măsurați la adultul sănătos” reprezintă un pas înapoi rar în medicină, care trebuie apreciat.
⚠️ Dar există și întrebări încă deschise
Întrebarea decesului prin cancer nu este pe deplin rezolvată. Semnalul unei reduceri de %12 la doze zilnice apare în două metaanalize și este plauzibil fiziologic. Însă își pierde semnificația în analiza datelor individuale când sunt incluse toate studiile, direcția este inversă în D-Health, iar aceste analize nu au fost planificate anticipat. Considerarea semnalului drept „demonstrat” este greșită, dar considerarea lui drept „inexistent” ar fi prematură.Constatarea VITAL privind IMC este interesantă, dar neinterpretată. Reducerea riscului cancerului avansat la persoanele cu greutate normală cu %38 (HR 0,62) poate fi un semnal real — însă explicația cea mai probabilă nu este biologică, ci insuficiența dozei: la obezi, aceeași doză crește mai puțin nivelul sanguin. Aceasta ridică întrebarea „ce se întâmplă dacă obezii primesc o doză mai mare”, iar un studiu care o testează nu există.
Și un avertisment: Propoziția „vitamina D nu provoacă cancer” nu înseamnă„vitamina D este neimportantă”. În Turcia, aproximativ %60 dintre adulți au deficit, nu există îmbogățire alimentară și soarele de iarnă nu ajunge. Pentru sănătatea oaselor, aceasta este o problemă reală — doar că nu privește cancerul.
🩺 Poziția noastră practică
1. Nu recomandăm vitamina D pentru prevenirea cancerului. Această atitudine nu provine din lipsa dovezilor, ci din existența dovezilor — întrebarea a fost pusă și a primit răspuns.2. La pacientul cu cancer, vitamina D este tratament de susținere, nu tratament oncologic. Distincția trebuie explicată clar; altfel pacientul poate dezvolta o așteptare care înlocuiește tratamentul real.
3. Punctul cel mai concret: la fiecare pacient care începe denosumab sau acid zoledronic, starea vitaminei D trebuie evaluată înaintea primei doze. Acesta este un pas necesar, nu controversat, iar neglijarea lui provoacă hipocalcemie severă. Este singurul punct „trebuie neapărat” din acest articol.
4. Măsurarea trebuie justificată. Restricția testării în Turcia poate fi frustrantă, însă logica este corectă: măsurarea 25(OH)D la o persoană sănătoasă nu face adesea decât să provoace suplimentare și îngrijorare inutile.
5. Doza zilnică este superioară celei lunare. Megadozele lunare administrate în fiole sunt frecvente în Turcia și par practice — însă ghidurile preferă doza mică zilnică, iar megadozele anuale au demonstrat prejudicii.
6. Nu renunțați la crema solară. Ca site oncologic, trebuie să scriem clar: expunerea neprotejată la soare pentru vitamina D este un schimb care ia mai mult decât oferă.
❓ Întrebări deschise
Este reală reducerea decesului prin cancer observată cu doza zilnică — va fi realizat un studiu conceput și planificat anticipat pentru a o testa? La persoanele obeze, doza calculată după greutate ar schimba rezultatul? La cei cu deficit real inițial (majoritatea participanților VITAL nu aveau deficit), beneficiul ar fi diferit? Aceasta este critica cel mai des exprimată și rămâne fără răspuns. Iar asocierea observațională dintre imunoterapie și vitamina D va rezista testării randomizate?Verdictul nostru scurt: Vitamina D este necesară oaselor; nu este medicament pentru cancer. Dacă există deficit, corectați-l; dacă nu, nu îl urmăriți și în nicio situație nu luați megadoze. Rețineți lecția principală: un nivel sanguin scăzut al unei substanțe nu înseamnă că administrarea ei va funcționa. În oncologie, această propoziție este valabilă mult dincolo de vitamina D.
Notă de transparență. (1) Pentru studiul VITAL, incidența totală a cancerului după indicele de masă corporală nu au putut fi verificate din sursa primară raportul exact de risc și intervalul de încredere al analizei de subgrup; au fost prezentate doar direcția și amploarea aproximativă. (2) Datele de urmărire extinsă VITAL publicate între 2022-2026 nu au putut fi găsite; aceasta nu înseamnă că publicația nu există. (3) AMATERASU și FIND nu au putut avea rapoartele exacte de risc verificate din sursa primară. (4) Sanders 2010 nu are prezentate numeric ratele exacte de cădere și fractură, iar WHInu are prezentate numeric rapoartele riscului colorectal și calculilor renali deoarece nu au putut fi verificate. (5) Cancerul pancreatic și de prostată au avut afirmații privind creșterea riscului ale căror mărimi ale efectului nu au putut fi verificate din sursa primară; de aceea nu au fost oferite cifre și afirmația a fost nuanțată. (6) Ghidul ESMO pentru sănătatea oaselor nu a permis consultarea dozelor de calciu și vitamina D din textul integral; au fost utilizate în schimb dozele altui ghid. (7) Programul de suplimentare cu vitamina D pentru sugari nu a putut avea doza și acoperirea actuale verificate pe paginile Ministerului Sănătății; programul de sarcină a fost verificat. (8) Pentru testul 25(OH)D, rambursarea SGK nu a putut fi verificată ca condiții; restricția din articol este reglementarea Ministerului Sănătății din 2019 și se poate fi schimbat ulterior. (9) Frecvența deficitului de vitamina D la pacienții cu cancer nu a fost prezentată numeric deoarece nu au fost găsite date agregate fiabile.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medical personal. Decizia măsurării și suplimentării vitaminei D trebuie luată de medic după evaluarea riscului individual și medicamentelor utilizate. Dacă primiți tratament oncologic, comunicați echipei toate suplimentele folosite.
Surse
- Manson JE și colab. Suplimentele de vitamina D și prevenirea cancerului și bolilor cardiovasculare (VITAL). N Engl J Med 2019;380:33-44.
- Chandler PD, Manson JE și colab. Efectul suplimentelor de vitamina D3 asupra dezvoltării cancerului avansat: analiză secundară a studiului clinic randomizat VITAL. JAMA Netw Open 2020;3(11):e2025850.
- Neale RE și colab. Studiul D-Health: studiu randomizat controlat al efectului vitaminei D asupra mortalității. Lancet Diabetes Endocrinol 2022;10:120-8; rezultate privind incidența cancerului Eur J Intern Med 2025.
- Keum N și colab. Suplimentarea vitaminei D și incidența și mortalitatea totală prin cancer: metaanaliză a studiilor randomizate controlate. Ann Oncol 2019.
- Kuznia S și colab. Eficacitatea suplimentării vitaminei D3 asupra mortalității prin cancer: analiză sistematică și metaanaliză a datelor individuale din studii randomizate controlate. Ageing Res Rev 2023.
- Thomson CA și colab. Efectul pe termen lung al suplimentării calciului și vitaminei D asupra mortalității prin cancer și boli cardiovasculare: urmărirea WHI după intervenție. Ann Intern Med 2024;177:428-38.
- Ong JS și colab. Reevaluare cuprinzătoare a asocierii dintre vitamina D și susceptibilitatea la cancer prin randomizare mendeliană. Hum Mol Genet 2018;27:4315.
- Analiză sistematică a studiilor de randomizare mendeliană. Nutrients 2023;15:422.
- Demay MB și colab. Vitamina D pentru prevenirea bolilor: ghid de practică clinică al Societății de Endocrinologie. J Clin Endocrinol Metab 2024.
- Institute of Medicine. Aporturi alimentare de referință pentru calciu și vitamina D, 2011; NIH Office of Dietary Supplements, fișa vitaminei D.
- US Preventive Services Task Force. Screeningul deficitului de vitamina D la adulți, 2021; suplimentarea cu vitamine, minerale și multivitamine pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și cancerului, 2022.
- Ng K și colab. Efectul suplimentării vitaminei D3 în doză mare față de standard asupra supraviețuirii fără progresie la pacienți cu cancer colorectal avansat sau metastatic (SUNSHINE). JAMA 2019;321:1370-9.
- SOLARIS (Alliance A021703): vitamina D3 în doză mare față de standard cu chimioterapie în cancerul colorectal metastatic. ESMO 2024, LBA26.
- Urashima M și colab. Efectul suplimentării vitaminei D asupra supraviețuirii fără recidivă la pacienți cu cancere digestive (AMATERASU). JAMA 2019;321:1361-9.
- Burt LA și colab. Efectul suplimentării vitaminei D în doză mare asupra densității osoase volumetrice și rezistenței osoase: studiu clinic randomizat. JAMA 2019;322:736-45.
- Sanders KM și colab. Vitamina D orală în doză mare anuală și căderile și fracturile la femeile vârstnice. JAMA 2010;303:1815-22.
- Lappe J și colab. Efectul suplimentării vitaminei D și calciului asupra incidenței cancerului la femeile vârstnice: studiu clinic randomizat. JAMA 2017;317:1234-43.
- Vitamina D circulantă și riscul cancerului cutanat: metaanaliză a studiilor prospective. Sci Rep 2020;10:13151.
- T.C. Ministerul Sănătății, Programul de suplimentare cu vitamina D pentru gravide; reglementarea solicitării testului 25(OH)D, 27 decembrie 2019.
- Actualizarea bunelor practici pentru vitamina D în Turcia. Nutrients 2026;18:1665.
- Galus Ł și colab. Suplimentarea vitaminei D și răspunsul la terapia anti-PD-1 în melanomul avansat. Cancer 2023; studiul PROVIDENCE, Cancer Immunol Immunother 2023.
Surse
1. Heine-Bröring RC, Winkels RM, Renkema JM. Dietary supplement use and colorectal cancer risk: a systematic review and meta-analyses of prospective cohort studies. Int J Cancer. 2015 May
2. Lieberman DA, et al. Risk factors for advanced colonic neoplasia and hyperplastic polyps in asymptomatic individuals. JAMA 2003;290:2959-67.
3. Wactawski-Wende J. et al. Calcium plus vitamin D supplementation and the risk of colorectal cancer. N Engl J Med 2006.
4. Parfitt AM. Osteomalacia and related disorders. In: Avioli LV, Krane SM, eds. Metabolic bone disease and clinically related disorders. 2nd ed. Philadelphia: WB Saunders, 1990.
5. Freedman DM et al. Prospective study of serum vitamin D and cancer mortality in the United States. J Natl Cancer Inst 2007.
6. Jenab M, et al. Association between pre-diagnostic circulating vitamin D concentration and risk of colorectal cancer in European populations: a nested case-control study. BMJ 2010.
7. D. A. Grotsky et al. BRCA1 loss activates cathepsin L-mediated degradation of 53BP1 in breast cancer cells. The Journal of Cell Biology, 2013.
8. Kathy J. Helzlsouer for the VDPP Steering Committee. Overview of the Cohort Consortium Vitamin D Pooling Project of Rarer Cancers. Am J Epidemiol 2010.
9. Sperati F. et al. Vitamin D supplementation and breast cancer prevention: a systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials. PLoS One. 2013.
10. U.S. National İnstitutes of Health Office of Dietary Supplements,Vitamin D
11. Robert Scragg, Kay-Tee Khaw, Les Toop ve ark.
Monthly High-Dose Vitamin D Supplementation and Cancer Risk A Post Hoc Analysis of the Vitamin D Assessment Randomized Clinical Trial.
JAMA Oncol, July 2018.
2. Lieberman DA, et al. Risk factors for advanced colonic neoplasia and hyperplastic polyps in asymptomatic individuals. JAMA 2003;290:2959-67.
3. Wactawski-Wende J. et al. Calcium plus vitamin D supplementation and the risk of colorectal cancer. N Engl J Med 2006.
4. Parfitt AM. Osteomalacia and related disorders. In: Avioli LV, Krane SM, eds. Metabolic bone disease and clinically related disorders. 2nd ed. Philadelphia: WB Saunders, 1990.
5. Freedman DM et al. Prospective study of serum vitamin D and cancer mortality in the United States. J Natl Cancer Inst 2007.
6. Jenab M, et al. Association between pre-diagnostic circulating vitamin D concentration and risk of colorectal cancer in European populations: a nested case-control study. BMJ 2010.
7. D. A. Grotsky et al. BRCA1 loss activates cathepsin L-mediated degradation of 53BP1 in breast cancer cells. The Journal of Cell Biology, 2013.
8. Kathy J. Helzlsouer for the VDPP Steering Committee. Overview of the Cohort Consortium Vitamin D Pooling Project of Rarer Cancers. Am J Epidemiol 2010.
9. Sperati F. et al. Vitamin D supplementation and breast cancer prevention: a systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials. PLoS One. 2013.
10. U.S. National İnstitutes of Health Office of Dietary Supplements,Vitamin D
11. Robert Scragg, Kay-Tee Khaw, Les Toop ve ark.
Monthly High-Dose Vitamin D Supplementation and Cancer Risk A Post Hoc Analysis of the Vitamin D Assessment Randomized Clinical Trial.
JAMA Oncol, July 2018.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.