Ce este imunitatea de grup pentru noul coronavirus? Urmărim un vis?

SARS-CoV-2 este noul tip de coronavirus care provoacă pandemia COVID-19. Când ne gândim cum se va încheia aceasta, imunitatea de grup este unul dintre primele concepte care ne vin în minte. Numărul zilnic de cazuri se apropiase de 500 de mii și, odată cu toamna, efectele pandemiei începuseră să fie resimțite în toată lumea cu intensitate maximă; de aceea, într-o perioadă cu posibilități limitate, imunitatea de grup era din nou discutată. La 19 octombrie, pe această temă, în JAMA Network a fost publicat un articol care a atras atenția la nivel mondial. Una dintre autoarele principale este dr. İnci Yıldırım, o cercetătoare de referință în domeniul său (biografia ei este disponibilă la finalul articolului).

Dr. İnci Yıldırım este un nume cunoscut în domeniul vaccinurilor copilăriei. La momentul redactării, își folosea experiența pentru dezvoltarea unui vaccin eficient împotriva COVID-19.

Ce este imunitatea de grup (herd immunity)?

Imunitatea de grup, cunoscută și ca imunitate colectivă sau protecție a comunității, înseamnă protejarea persoanelor susceptibile la o infecție atunci când într-o comunitate există suficiente persoane care au dobândit imunitate. Putem înțelege mai bine imunitatea de grup prin graficul de mai jos:

Imunitatea de grup înseamnă că persoanele care au dobândit imunitate protejează, prin întreruperea lanțului de transmitere, persoanele din comunitate care nu au întâlnit încă virusul. Aceasta provine din imunitatea individuală dobândită prin vaccinare.

Termenul de imunitate de grup a fost definit cu mai mult de un secol în urmă. În a doua jumătate a secolului 20, utilizarea sa a devenit mai răspândită datorită nevoii de a defini obiective în cadrul programelor de imunizare și vaccinare, discuțiilor despre eradicarea bolilor și analizelor remarcabile ale programelor de vaccinare. Totuși, imunitatea de grup fără vaccin nu fusese luată în considerare până la pandemia COVID-19 pe care o trăiam; principalul motiv pentru care era atunci imaginată sau susținută era limitarea și slăbiciunea mijloacelor disponibile împotriva noului coronavirus (testare, izolare, mască).

Eradicarea variolei și reducerea rujeolei și pneumoniei pneumococice sunt exemple de succes ale efectelor imunității de grup generate prin vaccinare.

Să înțelegem mai bine imunitatea de grup

Pragul imunității de grup este definit ca proporția persoanelor dintr-o comunitate care au dobândit imunitate și nu mai pot participa la lanțul de transmitere.

Dacă proporția persoanelor imune dintr-o comunitate depășește acest prag, epidemia existentă se va încheia și răspândirea agentului patogen (microbul care provoacă boala) va fi întreruptă.

În modelul cel mai simplu, pragul imunității de grup depinde de numărul de reproducere de bază (R₀; numărul mediu de alte persoane infectate de o persoană infectată într-o comunitate complet susceptibilă).

Un agent patogen foarte transmisibil, precum rujeola, va avea o valoare ridicată a R₀ (12-18), iar o proporție mare a comunității trebuie să dobândească imunitate pentru a reduce transmiterea susținută. Pentru coronavirusul 2 al sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2), încă de la începutul epidemiei, valoarea R₀  a fost estimată între 2 și 3. Presupunând că nu există imunitate în comunitate și că toate persoanele sunt la fel de susceptibile și contagioase, în absența oricărei intervenții se așteaptă ca pragul imunității de grup pentru SARS-CoV-2 să varieze între 50% și 67%. 

Figură: Pragurile / proporțiile imunității de grup pentru diferite boli

Durata protecției

Durabilitatea memoriei imunitare, atât pentru imunitatea dobândită natural, cât și prin vaccinare, este un factor esențial pentru protecția la nivelul comunității și menținerea imunității de grup; cu alte cuvinte, cât va dura imunitatea la cei infectați sau vaccinați?

În cazul rujeolei, varicelei și rubeolei, imunitatea de lungă durată a fost obținută atât prin infecție, cât și prin vaccinare. În cazul coronavirusurilor sezoniere nu s-a observat imunitate de lungă durată sau aceasta a fost scurtă. Pentru infecțiile care produc imunitate temporară, în absența unui vaccin, grupul persoanelor susceptibile crește repede și epidemiile se repetă. Cu un vaccin eficient și un program de vaccinare, imunitatea de grup poate fi menținută (chiar dacă pentru aceasta sunt necesare vaccinări periodice), iar epidemia poate fi încheiată repede cât timp comunitatea menține nivelurile necesare.

Rolul eterogenității — persoanele active social

Pragurile nominale (din acel moment) ale imunității de grup presupun o amestecare aleatorie între membrii unei comunități. Însă viața cotidiană este mai complexă; persoanele nu se amestecă aleatoriu, iar unele interacționează mai mult decât altele. Modelele de rețea validate experimental arată că persoanele cu mai multe interacțiuni sunt infectate mai devreme în epidemie. Aceasta poate contribui la încetinirea răspândirii unei infecții în comunitate înaintea atingerii pragului nominal al imunității de grup. Totuși, există incertitudine privind efectul exact al eterogenității contactelor sociale asupra imunității de grup împotriva SARS-CoV-2.

Reactivitatea încrucișată a celulelor T

Celulele T sunt mediatori importanți ai imunității (în special ai imunității dobândite). Cercetările recente sugerau că imunitatea dezvoltată împotriva altor coronavirusuri ar putea oferi populației o protecție relativă împotriva noului tip de coronavirus. Reactivitatea încrucișată a celulelor T poate oferi imunitate sterilizantă, nu doar reducerea severității bolii (de exemplu, gazda nici nu poartă, nici nu transmite infecția).

Imunitatea de grup bazată pe infecție (fără vaccin) ca politică

Pentru reducerea răspândirii SARS-CoV-2 a fost propusă o abordare a imunității de grup bazată pe infecție (de exemplu, permiterea infectării grupurilor cu risc crescut, în timp ce grupurile susceptibile sunt „separate”) (precum permiterea infectării tinerilor și încercarea de protejare a vârstnicilor). Însă aceasta este o strategie plină de riscuri!

De exemplu, chiar și cu cele mai moderate rate de mortalitate prin infecție, un agent patogen nou va duce la o mortalitate importantă, deoarece majoritatea populației, dacă nu întreaga populație, nu va fi dobândit imunitate împotriva lui. Separarea grupurilor cu risc crescut nu este potrivită, deoarece infecțiile care se răspândesc inițial printre persoane cu mortalitate scăzută pot ajunge la persoane cu mortalitate ridicată. În plus, până atunci nu exista niciun exemplu de succes pe scară largă al imunității de grup bazate pe infectare deliberată.

Există doar exemple rare de imunitate de grup dobândită prin infecție continuă. Unul dintre cele mai recente și bine documentate exemple privește virusul Zika din Salvador, Brazilia. La începutul epidemiei COVID-19, în timp ce alte țări europene intrau în carantină la sfârșitul lui februarie și începutul lui martie 2020, Suedia a luat decizii care nu recomandau carantina. Inițial, unii experți locali și jurnaliști au descris această decizie ca imunitate de grup: Suedia urma să facă tot posibilul pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, dar, pe de altă parte, urmărea să observe numărul persoanelor infectate, cu obiectivul dobândirii imunității de grup. Când a văzut tabloul dureros, la sfârșitul lui martie, Suedia a abandonat această strategie; majoritatea universităților și liceelor au fost închise, au fost introduse restricții de călătorie, a fost încurajată munca de acasă și au fost legiferate interdicții pentru grupurile de peste 50 de persoane. Departe de a fi dobândit imunitate de grup, în aprilie 2020, în Stockholm, Suedia, s-a raportat o seroprevalență (proporția persoanelor infectate într-o comunitate) sub 8%. În pofida mortalității mult mai mari decât la vecini, nici nu se apropiase de imunitatea de grup; rezultatul a rămas consemnat ca unul cutremurător!

Populația SUA este de aproximativ 330 de milioane. Într-un calcul bazat pe estimarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a unei mortalități prin infecție de 0,5%, în SUA aproximativ 198 de milioane de persoane ar trebui să dobândească imunitate pentru a atinge un prag al imunității de grup de aproximativ 60%, ceea ce ar provoca alte câteva mii de decese. Presupunând o imunitate dobândită prin infecție cu o durată de 2 – 3 ani și că 10% din populație fusese deja infectată, imunitatea de grup bazată pe infecție nu era realistă în acel moment pentru controlul epidemiei. Vaccinurile împotriva SARS-CoV-2 vor ajuta la atingerea pragului imunității de grup, însă eficacitatea vaccinului sau vaccinurilor și acoperirea vaccinală urmau să fie văzute.

Concluzie

În concluzie, nu ne putem aștepta la imunitate de grup dobândită natural pentru noul coronavirus; aceasta pare posibilă numai prin vaccinare activă. Imunitatea de grup este o apărare importantă împotriva epidemiilor și a avut succes în regiunile cu rate suficiente de vaccinare. Totuși, pentru dobândirea ei nu va fi suficientă existența unui vaccin eficient și sigur; o altă condiție va fi vaccinarea majorității populației.

Cine este İnci Burçin Yıldırım?

İnci Yıldırım (MD, PhD, MSc) este conferențiar la departamentele de Boli Infecțioase și Sănătate Globală și de Pediatrie ale Facultății de Medicină Yale. Este, de asemenea, director medical pentru boli infecțioase în transplantul pediatric.

După absolvirea Facultății de Medicină a Universității Hacettepe în 1999, s-a specializat în Pediatrie la Universitatea Yale și și-a finalizat bursa de boli infecțioase la Boston Children's Hospital / Boston Medical Center din Boston. Și-a încheiat masteratul în epidemiologie, iar la momentul redactării era doctorandă la Școala de Sănătate Publică a Universității Boston.

A primit Premiul Maxwell Finland pentru Excelență în Cercetare al Societății de Boli Infecțioase din Massachusetts și Premiul Edward H. Kass 2015 pentru Excelență Clinică în timpul Bursei. Cercetările dr. Yıldırım se concentrează pe epidemiologia bolilor prevenibile prin vaccinare, strategiile de screening pentru tuberculoză, în special infecțiile pneumococice, și eficiența costurilor.

- V-ar putea interesa: Ultimele știri și progrese științifice despre coronavirus