Cum să combatem zvonurile medicale de pe rețelele sociale care afectează viața a milioane de oameni?

Răspândirea afirmațiilor medicale înșelătoare este cel puțin la fel de veche ca îngrijirea sănătății în sine.

Mai ales în timpul pandemiei Covid-19, răspândirea informațiilor false a crescut și mai mult. Informațiile eronate și înșelătoare, menite să inducă în eroare, se răspândesc prin rețelele sociale. Aceasta aduce provocări noi și complexe. Și mai grav este că o mare parte dintre cei care răspândesc informații false o fac intenționat / pentru profit și, în timp, ajung chiar să creadă ei înșiși neadevărurile (vedeți Cum să devii șarlatan?).

Potrivit unui sondaj recent, în SUA 95% dintre oameni percep informațiile false ca pe o problemă, iar 45% sunt extrem de îngrijorați când sunt expuși personal la ele; cu toate acestea, mulți cad în capcana dezinformării fără să își dea seama.

Formarea personalului medical este importantă în combaterea informațiilor false

Ca răspuns la aceste provocări, un chirurg general american a publicat recent un raport remarcabil despre informațiile false ca amenințare pentru sănătatea publică. Raportul face apel la organizațiile de îngrijire a sănătății să își instruiască preventiv personalul pentru a combate informațiile false. Personalul medical trebuie să folosească atât tehnologia (de exemplu, rețelele sociale), cât și platformele media tradiționale pentru a combate informațiile false și a răspândi informații corecte.

Însă medicii care folosesc rețelele sociale pentru a răspunde informațiilor false întâmpină obstacole importante: utilizatorii care le răspândesc (inclusiv personal medical) și companiile care le oferă platforme (Twitter, Facebook etc.). În plus, există atacuri online și amenințări care îi vizează adesea pe medicii ce încearcă să corecteze informațiile, precum și o pregătire insuficientă a medicilor privind strategiile de răspuns la dezinformare. Depășirea acestor obstacole și posibilitatea ca medicii să răspundă informațiilor false online sunt esențiale pentru creșterea încrederii în profesia medicală.

Ținta trebuie să fie sursa informației false

Este important să vizăm sursa informației false.

Medicii spun că responsabilitatea revine companiilor de rețele sociale, deoarece informațiile false se răspândesc pe platformele lor. În SUA, Centrul pentru Combaterea Urii Digitale a identificat 12 conturi (individuale sau comune), responsabile de cea mai mare parte (65%) a informațiilor înșelătoare antivaccinare de pe Facebook și Twitter, drept „o duzină de surse de dezinformare”.

Se estimează că, din decembrie 2020, cele 425 de conturi antivaccinare cele mai urmărite pe rețelele sociale sunt urmărite în total de 59,2 milioane de utilizatori. Unele au marcajul „verificat”, care le semnalează credibilitatea, în ciuda informațiilor false răspândite. Deși conducătorii companiilor au promis să ia măsuri împotriva acestei duzini de conturi dezinformatoare, s-a făcut foarte puțin. Credem că, cel puțin, statutul lor verificat ar trebui retras; ar trebui să suporte sancțiuni pentru răspândirea de informații false.

Cel mai mare pericol

Unii dintre utilizatorii care fac ca informațiile false să se răspândească și să persiste sunt chiar medici, ceea ce afectează încrederea în medicină. Federația Consiliilor Medicale de Stat din SUA și diverse organizații de tratament medical ne sprijină, anunțând că intenționează să ia măsuri împotriva medicilor care produc și răspândesc informații false, inclusiv suspendarea dreptului lor de practică. Există, de asemenea, grupuri nepartizane, cu medici și membri ai publicului, create pentru a susține măsurile consiliilor medicale și ale organismelor de conducere care să protejeze publicul de prejudiciile acestor informații înșelătoare.

Personalul medical este amenințat

Nu ne putem aștepta ca personalul medical care dorește să elimine miturile dăunătoare să combată deschis informațiile false fără protecție împotriva atacurilor și hărțuirii.

Potrivit unui studiu realizat înaintea pandemiei Covid-19, 1 din 4 medici este atacat pe rețelele sociale. Conform rezultatelor studiului, sunt vizați mai ales cei care publică mesaje ce apără conținuturi legate în special de vaccinuri.

1 din 6 femei medic raportează hărțuire sexuală pe rețelele sociale – iar proporția este probabil mult mai mare în rândul femeilor care fac parte și din minorități rasiale sau etnice ori din alte grupuri marginalizate.

Potrivit unui sondaj desfășurat în timpul pandemiei, aproximativ 1 din 3 medici și oameni de știință care au acordat interviuri presei despre Covid-19 a fost atacat din cauza postărilor sale pe rețelele sociale sau a opiniilor oferite presei. Atacurile au loc de obicei online, dar există și atacuri fizice. Îngrijorător este că 22% dintre victime au raportat amenințări cu conținut fizic și sexual, iar 15% au raportat amenințări cu moartea.

Medicii și oamenii de știință nu își anunță de obicei angajatorii atunci când sunt hărțuiți, deoarece nu cred că aceștia vor lua măsuri. Experții spun că persoanele atacate vor fi și mai puțin dispuse să participe la interviuri media în viitor – o constatare care subliniază eficiența atacurilor.

Toate acestea duc la un rezultat și mai grav: pe rețelele sociale încep să pară mai numeroși pseudo-oamenii de știință sau șarlatanii. Și, firește, persoanele care nu sunt profesioniști ai sănătății nu își dau seama că informațiile predominante sunt false.

Pseudoștiința sau știința falsă (în engleză pseudoscience) se referă la ceea ce este prezentat cu argumente științifice, dar fără standardele necesare cercetării, precum materialele, metoda și testabilitatea, sau fără susținere prin suficiente cercetări științifice – un ansamblu de afirmații, credințe, informații și practici. În acest sens, toate practicile de medicină tradițională sau alternativă pot fi evaluate ca pseudoștiință.

Combaterea amenințărilor la adresa personalului medical

Sunt necesare strategii pentru a ajuta personalul medical atacat și pentru a preveni atacurile. O abordare este solidaritatea în cadrul unui grup. Credem că persoanele care abuzează de platformele sociale pentru a răni sau amenința medicii ce combat informațiile false ar trebui să suporte sancțiuni, precum retragerea statutului verificat și limitarea dreptului de a publica postări.

Combaterea informațiilor medicale false

Informațiile false interferează cu relația dintre medic și pacient, ceea ce îi dăunează adesea pacientului. Este limpede că personalul medical trebuie să primească urgent instruire privind folosirea comunicării științifice pentru a combate informațiile false. Însă strategiile de furnizare a unei asemenea instruiri nu sunt încă bine definite.

Încurajarea personalului medical să combată informațiile false fără sprijinul unei formări oficiale poate agrava răspândirea lor online și în interacțiunile clinice. De exemplu, o tactică populară de comunicare prezintă mai întâi un mit și apoi faptele relevante. Totuși, cercetările arată că această abordare poate avea efect invers, întărind reținerea informației false, deoarece prejudecățile cognitive favorizează amintirea conținutului prezentat primul. În schimb, medicii pot demasca informațiile false folosind un proces în trei pași utilizat de climatologi. Acesta constă în:

• prezentarea mai întâi a faptului real,
• apoi explicarea mitului / afirmației pseudoștiințifice relevante și
• în cele din urmă, explicarea motivului pentru care informația falsă este greșită.

Sublinierea motivului pentru care informația falsă este greșită poate ajuta oamenii să își schimbe opiniile. La fel de important este și motivul pentru care trebuie să înlăturăm credința în informațiile false. Este limpede că simpla prezentare a dovezilor științifice în fața zvonurilor sau a afirmațiilor înșelătoare va accentua negarea multora; de aceea, situația trebuie abordată sistematic. Pe de altă parte, „anticiparea” miturilor înainte de apariția lor sau educația științifică generală pot fi deosebit de eficiente.

Facultățile de medicină și universitățile ar trebui să investească în predarea unor strategii pentru comunicarea eficientă a informațiilor științifice, a unor abordări pentru identificarea și infirmarea informațiilor false și a modului în care prejudecățile cognitive îi predispun pe oameni să creadă dezinformarea. Studenții la științe biologice ai Universității din Chicago sunt încurajați să participe la cursuri susținute de experți în știință și comunicare, despre explicarea muncii lor publicului. Studenții Facultății de Medicină Pritzker participă și la cursuri despre dezinformarea medicală. Metode precum SIFT (oprește-te, cercetează sursa, găsește relatări de încredere și urmărește contextul original), dezvoltate de bibliotecari, pot fi folosite în formarea medicilor pentru identificarea surselor de încredere, iar personalul medical poate apoi împărtăși strategiile cu pacienții. Având în vedere neîncrederea în sistemul de sănătate, este deosebit de important ca viitorii medici să fie pregătiți să abordeze informațiile false și să împărtășească informații corecte pacienților cu empatie. În ciuda acestei neîncrederi generale, pacienții spun de obicei că au încredere în propriul medic. Asistentele medicale sunt printre profesioniștii cei mai de încredere din SUA. Nici medicii nu se află mult în urmă în acest sondaj.

În concluzie, a ajuta personalul medical să combată cu succes informațiile medicale false online nu înseamnă doar să le insuflăm viitorilor medici importanța comunicării științifice și să îi instruim să elimine dezinformarea medicală. Este necesar și ca oamenii care răspândesc informații false și diversele companii de rețele sociale să răspundă pentru prejudiciile provocate.

*

• Subiect conex: Cunoaștere științifică și medicină bazată pe dovezi! Știința începe cu dorința de a cunoaște