Cum se schimbă microbiota în funcție de vârstă și boală? De ce este important?

Se consideră că alimentația sănătoasă, exercițiul fizic și o stare psihică bună influențează microbiota noastră în mod pozitiv. O microbiotă sănătoasă va contribui și la reducerea riscului multor boli cronice care apar la vârste înaintate. Așadar, cum influențează microbiota factori precum vârsta înaintată, alimentația și stilul de viață? Haideți să descoperim împreună răspunsul la această întrebare.

Microbiotele sunt microorganisme inofensive care se găsesc în corpul uman (mai ales în intestin și pe piele). În organism există mai multe microorganisme decât celule umane, însă, fiind mult mai mici ca volum, microbiota reprezintă doar o fracțiune din greutatea corpului, de ordinul unei părți la 50-100.

În special vârsta, starea de boală și alimentația pot avea o influență importantă asupra microbiologiei intestinale, iar multe studii științifice arată că alimentele consumate pot determina modificări importante ale microbiotei. Bacteriile florei cuprind, într-un anumit raport, bacterii benefice și dăunătoare. Când raportul bacterii benefice/dăunătoare scade, începe un proces patologic numit „disbioză microbiană”.

În primii ani de viață, natura microbiotei este mai stabilă. Totuși, odată cu înaintarea în vârstă, pot apărea situații în care această stabilitate se pierde și începe disbioza asociată vârstei. Aceasta nu este legată însă doar de vârsta cronologică (numărul anilor trăiți), ci și strâns de vârsta biologică (fiziologică). Cu alte cuvinte, faptul că o persoană este de vârstă mijlocie nu este suficient pentru apariția disbiozei. Alimentația și stilul de viață al persoanei sunt printre factorii esențiali care îi influențează sănătatea intestinală.

Cum se schimbă microbiota odată cu îmbătrânirea?

Există opinii contradictorii privind influența vârstei asupra funcției intestinale. Totuși, numeroase dovezi științifice obținute la animale arată că funcția intestinală scade cu vârsta. În schema de mai jos putem vedea modificările microbiotei asociate vârstei, datorate fiziologiei, stilului de viață și stării de sănătate.

Figură: Modificări ale microbiotei care îmbătrânește: Modificările microbiotei asociate vârstei provin din fiziologie, stilul de viață și starea de sănătate. Fiecare dintre acești factori este asociat cu schimbări ale abundenței relative a unor membri ai microbiotei. Sunt enumerate unele mecanisme comportamentale, metabolice și fiziologice care ar putea explica creșterile sau scăderile observate.

Relația bolii, inflamației și vârstei înaintate cu microbiota

Inflamația apare când sistemul imunitar încearcă să protejeze organele împotriva infecțiilor și leziunilor. Inflamația poate influența negativ și microbiota. Inflamația, care se poate dezvolta în urma multor boli, poate apărea și odată cu înaintarea în vârstă. Vârsta înaintată este caracterizată prin probleme de sănătate cronice și metabolice și printr-o concentrație crescută a markerilor inflamatori din circulația sanguină. Pentru această situație se folosește chiar termenul „inflammaging”. („inflamm-aging” combină cuvintele englezești „Inflammation”, adică inflamație, și „Aging”, adică îmbătrânire.) Inflamația de grad scăzut poate fi asociată cu declinul legat de vârstă al multor sisteme funcționale. De exemplu, cercetările efectuate pe șoareci arată că producția intestinală de mucină scade cu vârsta, subțiind astfel stratul de mucus. Reducerea producției de mucină poate fi asociată cu amplificarea răspunsurilor inflamatorii. Aceasta se datorează efectului protector al mucinei în sistemul digestiv, prin împiedicarea contactului direct al microbilor cu celulele epiteliale. Când stratul de mucină dispare, microbii pot ajunge ușor la stratul epitelial și poate apărea un răspuns inflamator. Mucina este și o sursă bună de hrană pentru tulpinile bacteriene. Totuși, răspunsul inflamator intestinal nu este întotdeauna legat de modificările microbiotei, iar modificările microbiotei nu sunt legate doar de vârstă. Schimbările microbiotei și răspunsului inflamator pot apărea ca urmare a multor afecțiuni. În stările de boală, tulpinile bacteriene ale microbiotei pot crește sau scădea. Pentru mai multe detalii despre relațiile boală–microbiotă și îmbătrânire–microbiotă, să examinăm împreună schema de mai jos:

Spre deosebire de relația dintre vârsta înaintată și microbiotă, modificările microbiotei observate în sindromul de fragilitate (frailty) sunt legate mai mult de îmbătrânirea biologică decât de vârsta cronologică (calendaristică). Sindromul de fragilitate este definit ca scăderea răspunsului fiziologic la stres, ca urmare a reducerii funcțiilor corpului din cauza îmbătrânirii biologice. Cea mai evidentă caracteristică a microbiotei persoanelor cu sindrom de fragilitate este pierderea diversității. Aceasta poate avea numeroase cauze, printre care alimentația nesănătoasă, imposibilitatea de a face mișcare din cauza stării de sănătate, inflamația, spitalizarea îndelungată și utilizarea prelungită a unor medicamente precum antibioticele. Se consideră că principalul factor alimentar al scăderii diversității microbiotei este consumul insuficient de alimente bogate în fibre. Studiile arată că la persoanele cu sindrom de fragilitate scad acizii grași cu lanț scurt (KZYA). KZYA sunt acizi organici produși de bacteriile intestinale prin fermentarea carbohidraților și fibrelor. Printre KZYA cu numeroase beneficii importante pentru sănătatea intestinală și generală se numără acetatul, butiratul și propionatul. Totuși, cel mai benefic și important acid gras este acidul butiric. La pacienții cu niveluri scăzute de KZYA se observă deteriorarea funcției de barieră intestinală și permeabilitate intestinală crescută.

- Subiect conex: Ce este alimentația sănătoasă?

- Subiect conex: Dietă și recomandări de alimentație sănătoasă pentru cancer – Ghidul 2020

Centenarii (persoane cu vârsta între 99-104 ani) și semi-supercentenarii (persoane cu vârsta între 105-109 ani) au o vârstă biologică mai tânără decât vârsta cronologică. Se consideră că acesta este secretul longevității lor. Studiile pe centenari și semi-supercentenari sugerează că diferite familii bacteriene din microbiota lor au efecte pozitive asupra sănătății generale, prelungindu-le astfel viața. De asemenea, se consideră că stilul de viață sănătos și obiceiurile alimentare contribuie la o vârstă biologică mai tânără. În special, în cazul familiilor Lachnospiraceae, Ruminococcaceae și Akkermansia creșterea tulpinilor este asociată cu longevitatea. Se consideră că factorul care crește cel mai mult diversitatea microbiotei în longevitate este reprezentat de fibrele din alimente sănătoase precum fructele, legumele, leguminoasele uscate și cerealele integrale.

- Subiect conex: Câte fibre alimentare ar trebui să consumăm?

Rezumat și comentariu

Studiile științifice susțin că bacteriile benefice ale microbiotei intestinale scad în stările de boală. Totuși, se consideră că îmbătrânirea biologică influențează microbiota intestinală mai mult decât îmbătrânirea cronologică. Creșterea bacteriilor benefice (în special Lachnospiraceae, Ruminococcaceae și Akkermansia) în intestinele semi-supercentenarilor și centenarilor susține această idee. Motivul este vârsta lor cronologică înaintată, în timp ce vârsta biologică este mai tânără. Putem spune că unul dintre cele mai importante elemente pentru o microbiotă sănătoasă este o alimentație sănătoasă, echilibrată și bogată în fibre. Pentru a contribui atât la sănătatea generală, cât și la cea intestinală, vă recomandăm exercițiu fizic regulat, consum suficient de apă și dieta mediteraneeană ca exemplu de model alimentar echilibrat, sănătos și bogat în fibre.