Dieta pesco-mediteraneeană cu post intermitent, prietenoasă cu inima

Journal of the American College of Cardiology a publicat, la 14 septembrie 2020, un nou studiu care subliniază că, pentru a reduce bolile cardiovasculare, cea mai eficace metodă este combinarea modelului de post intermitent (alimentație cu interval orar limitat) cu dieta mediteraneeană.
Pescetarianismul este un regim alimentar care include pește sau alte produse acvatice, dar exclude carnea altor animale. Alimentația pescetariană include majoritatea produselor de origine animală, precum ouăle și lactatele (lacto-ovo), consumate de unii vegetarieni. Însă, spre deosebire de persoanele pescetariene, vegetarienii nu consumă carne. Dieta pesco-mediteraneeană include legume, leguminoase și pește/fructe de mare, care reprezintă baza unei mediteraneene diete.
Numeroase studii despre dieta mediteraneeană arată că bolile cardiovasculare, boala coronariană, sindromul metabolic și tulburările neurodegenerative (boala Alzheimer, boala Parkinson) sunt printre numeroasele afecțiuni al căror risc este redus de această dietă. De-a lungul timpului, dieta mediteraneeană a primit sprijinul multor organizații de sănătate, fiind aprobată de instituții precum Departamentul Sănătății și Serviciilor Umane din SUA, Departamentul Agriculturii din SUA și, în 2019, Asociația Americană a Inimii. Dieta mediteraneeană își păstrează, de 7 ani, în clasamentul celor mai bune diete stabilit de experții U.S. News, primul loc .
Totuși, respectarea unei diete sănătoase nu este întotdeauna ușoară. Dacă privim populația americană în ansamblu, observăm un consum ridicat de carne roșie și carne procesată. Deși dietele bogate în legume reduc riscul bolilor cardiovasculare, o alimentație exclusiv vegetală (vegană) poate fi dificilă. În plus, acest tip de alimentație poate provoca unele carențe nutritive. Să analizăm împreună dieta pesco-mediteraneeană, concepută pentru a rezolva această dilemă.
Care sunt componentele dietei pesco-mediteraneene?
Dieta mediteraneeană permite folosirea uleiului de măsline în cantitatea dorită. Însă calitatea uleiului de măsline este foarte importantă. Acesta trebuie să fie nerafinat și presat la rece. Dovezile științifice arată că beneficiile dietei mediteraneene pentru sănătatea inimii se datorează în mare măsură polifenolilor bioactivi din uleiul de măsline. Pentru a beneficia de proprietățile sale, trebuie folosit fără a-l expune la temperaturi ridicate. Îl puteți folosi din abundență în salate, mâncăruri de legume, paste, preparate din orez, pește și leguminoase.
Fructele oleaginoase sunt o altă sursă de grăsimi sănătoase din dieta mediteraneeană. Sunt bogate în grăsimi nesaturate, fibre, proteine, polifenoli, fitosteroli, tocoferoli și minerale. Acest lucru le face unele dintre alimentele eficace în îmbunătățirea sănătății.
Leguminoasele au un rol central în dieta mediteraneeană, deoarece sunt surse de proteine vegetale. Sunt o sursă excelentă de proteine, folat, magneziu și fibre. Pe lângă reducerea riscului bolilor cardiovasculare, îmbunătățesc glicemia, colesterolul și tensiunea arterială. Sunt eficace pentru controlul greutății.
Alimente precum orzul, ovăzul, orezul brun și quinoa, adică cerealele integrale , reprezintă, de asemenea, o componentă de bază a dietei mediteraneene tradiționale. Însă cercetătorii avertizează că cerealele rafinate, precum pastele și pizza cumpărată gata preparată, trebuie consumate numai în cantități foarte mici.
Produsele de origine animală acceptabile în dieta pesco-mediteraneeană
Dieta mediteraneeană tradițională include ulei de măsline, verdețuri și leguminoase, însă în varianta actuală au fost incluse cantități mari de brânză albă și carne de miel. În dieta pesco-mediteraneeană, cea mai mare parte a farfuriei este ocupată de legume și cereale integrale . Deși peștele și fructele de mare lipsesc din dietele vegetariene și vegane, ele sunt incluse în dieta pesco-mediteraneeană deoarece furnizează numeroase vitamine și minerale. Totuși, cantitatea produselor de origine animală, inclusiv a peștelui, este redusă în această dietă.
Peștele este un aliment de origine animală consumat în dieta mediteraneeană. Totuși, consumul unei cantități foarte mari de pește poate să nu fie atât de sănătos pe cât se crede. De ce? Unii pești pot fi expuși unor cantități mari de toxine, metale grele și microplastice. Consumul excesiv înseamnă un aport mai mare al acestor substanțe nocive în organism. Ghidurile alimentare pentru americani 2015-2020 recomandă consumul a 250 gr de pește sau fructe de mare de 2 ori pe săptămână, în locul cărnii roșii, al cărnii de pasăre și al ouălor.
Alte alimente de origine animală sunt produsele lactate și ouăle. Știm că acestea conțin substanțe nutritive importante, precum proteine, minerale, probiotice și vitamina D. Însă cercetătorii nu au ajuns la un consens privind riscul pe care aceste alimente îl prezintă pentru bolile cardiovasculare. În dieta pesco-mediteraneeană sunt permise în special iaurtul cu puține grăsimi, chefirul și brânzeturile moi. Ouăle, bogate în nutrienți, sunt permise în cantități limitate.
În tabelul de mai jos puteți vedea frecvența consumului componentelor dietei pesco-mediteraneene.
| Alimente | |
| Recomandate |
|
| De consumat cu atenție |
|
| De evitat |
|
Rolul alimentației cu interval orar limitat în dieta pesco-mediteraneeană
Alimentația cu interval orar limitat (post intermitent, dieta cu post) este o componentă esențială a acestei diete. Aportul alimentar zilnic este, de obicei, limitat la un interval de 6-12 ore în fiecare zi. Concentrarea consumului în anumite intervale ale zilei poate împiedica gustările continue. Cea mai populară formă de alimentație cu interval orar limitat este consumul a 2 mese în loc de 3 și restrângerea intervalului în care sunt consumate calorii. Nu a fost realizat un studiu care să evalueze intervalul optim, dar raportul de 16: 8 între post și alimentație (16 ore de post: 8 ore de alimentație) este cel mai popular.
S-a observat că respectarea regulată a alimentației cu interval orar limitat reduce țesutul adipos intraabdominal și producția de radicali liberi. De asemenea, a produs răspunsuri celulare puternice care pot reduce riscul de diabet, boli cardiovasculare și cancer. Dieta pesco-mediteraneeană, care pune accentul pe alimentația zilnică într-un interval orar limitat (6-12 ore) și pe consumul de pește și fructe de mare ca surse principale de proteine animale, este recomandată ca o dietă ideală pentru protejarea inimii .
Rezumat și concluzie
Oamenii s-au adaptat să consume atât alimente vegetale, cât și animale. Însă, în prezent, multe persoane consumă în exces carne și produse animale, grăsimi saturate și carne procesată. Totodată, alimentația vegană, care nu include deloc produse animale, poate predispune la osteopenie (densitate osoasă scăzută), sarcopenie (reducerea masei musculare) și anemie. În această situație, o alimentație bazată pe plante, în care sursele animale preferate sunt în principal peștele/fructele de mare, pare cea mai logică opțiune. Combinarea unei diete sănătoase, precum dieta mediteraneeană, cu un model alimentar care limitează intervalul orar poate oferi rezultate mai eficiente. Acest studiu ne-a arătat efectul pozitiv al combinării celor două modele alimentare asupra bolilor cardiovasculare.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.