Viața sănătoasă este mult mai aproape decât se crede: dieta mediteraneeană

Dieta mediteraneeană a fost propusă pentru prima dată în 1960 de biologul Ancel Keys ca o formă sănătoasă de alimentație care include ulei de măsline, fructe și legume, proteine vegetale, cereale integrale, consum de pește, cantități mici de lapte și produse lactate, carne roșie de 1-2 ori pe lună și consum moderat de vin roșu la masă. Unele surse susțin că originea dietei mediteraneene este reprezentată de lipsurile economice din al II-lea Război Mondial.

Ce conține dieta mediteraneeană?

Deși există diverse variații regionale ale dietei mediteraneene, la baza ei se află uleiul de măsline (acid oleic), pâinea (integrală), brânza (neprocesată) și vinul roșu. Celelalte produse alimentare din componența sa sunt legumele și fructele de sezon și plantele aromatice. Surse importante de proteine în dieta mediteraneeană sunt fasolea, mazărea și brânza. Consumul cărnii de pește variază regional, fiind prezent mai ales în regiunile de coastă. Sursele de carbohidrați ale dietei sunt grâul, cartofii și orezul. Vinul roșu este consumat mai ales moderat împreună cu mesele sau, potrivit informațiilor actuale, se recomandă să nu fie consumat deloc, deoarece chiar și cantitățile mici de alcool cresc riscul anumitor tipuri de cancer.

În dieta mediteraneeană, consumul zilnic de alimente este împărțit în 4-5 mese, micul dejun și prânzul având o importanță deosebită. Un alt punct important este păstrarea echilibrului raportului dintre omega-6 și omega-3. Dezechilibrul acestui raport crește producția de acid arahidonic în celulă, provocând «inflamație» intracelulară.

Rezultatele studiilor științifice despre dieta mediteraneeană

1. Potrivit unui articol publicat în European Journal of Cancer Prevention, s-a observat că utilizarea uleiului de măsline în locul margarinei reduce riscul multor tipuri de cancer.
2. Potrivit unui alt studiu publicat în European Journal of Cancer Prevention, s-a evidențiat că consumul cerealelor integrale reduce riscul cancerului de intestin gros.
3. Un alt studiu publicat în European Journal of Cancer Prevention a comparat consumul cerealelor rafinate (separate de componentele lor, procesate) cu consumul fibrelor alimentare și a raportat că aportul unor cantități adecvate de fibre alimentare reduce riscurile cancerelor gastric, de intestin gros și ale sistemului digestiv superior. Aceasta deoarece cerealele rafinate cresc încărcătura glicemică și declanșează rezistența la insulină. În plus, s-a afirmat că creșterea încărcăturii glicemice duce la apariția hormonilor care provoacă dezvoltarea celulară necontrolată (factor de creștere asemănător insulinei = IGF).
4. Potrivit studiilor publicate în anii 2008 – 2010, în număr de 2 independente, s-a constatat că persoanele care urmează dieta mediteraneeană sunt protejate împotriva bolilor și prezintă scăderi ale ratelor deceselor din diverse cauze (mortalitate).
5. Potrivit unei analize statistice publicate în revista Public Health Nutrition, s-a observat că dieta mediteraneeană reduce riscul bolilor cardiovasculare până la % 10. S-a afirmat că reduce riscurile de cancer cu % 4.
6. În urma unui studiu publicat în Internal Journal of Cancer s-a observat că o dietă mediteraneeană bine aplicată determină o scădere cu % 10 a ratelor deceselor asociate tuturor cancerelor.
7. Într-un studiu abordat în aceeași revistă s-a raportat că uleiul de măsline, componenta principală a dietei mediteraneene, influențează genele care produc cancer.

Subiecte asociate:

-  Încă o veste despre dieta mediteraneeană: poate proteja împotriva cancerului agresiv de prostată

- Dieta mediteraneeană ar putea reduce micșorarea creierului asociată vârstei

- Ce dietă este cea mai potrivită pentru fiecare pacient?

- S-a descoperit care alimente din dieta mediteraneeană reduc polipii intestinali