Ce dietă este cea mai potrivită pentru fiecare pacient?

Putem spune că alimentația este cel mai dezbătut subiect al sănătății. În fiecare săptămână se recomandă un supliment nou pentru diferite probleme. La Google, dietă produce 549 de milioane de rezultate. Un studiu susține un aliment, altul îl poate contrazice. Până recent, nutriția era insuficient abordată în facultățile medicale, dar pare că se va schimba. Viața sănătoasă depinde numai de alimentație? Nu, dar există diete benefice anumitor boli sau care reduc riscul lor.

Hipertensiunea și dieta cea mai potrivită

În fruntea dietelor sănătoase, dieta DASHs-a dovedit eficientă în prevenirea hipertensiunii și scăderea tensiunii la hipertensivi. Asemănătoare dietei mediteraneene cu sare redusă, include proteine și fibre: cereale integrale, legume, fructe, lactate degresate, pasăre, carne roșie, pește, nuci și alune, leguminoase precum fasolea. Reduce tensiunea și acidul uric seric prin scăderea sodiului și creșterea magneziului, calciului și potasiului. Susține aport foarte mic de grăsimi saturate și mai puțin zahăr, fiind potrivită și în diabet.

- Subiect asociat: Ce este DASH? Poate fi cel mai sănătos program alimentar? Cum se aplică?

Dietă pentru persoanele cu diabet

În 2013, Asociația Americană de Diabet (ADD) a publicat un ghid nou, ținând cont de credințe, diferențe culturale și metabolice: glicemie, grăsime, tensiune, înălțime, greutate, funcție renală. Pacienții trebuie să urmeze o dietă potrivită preferințelor, condițiilor și stilului lor. Pot alege mediteraneeană, vegetariană sau cu puțini carbohidrați.

Recomandări pentru diabet

Conform ghidului nutrițional:

• Evitați băuturile cu zahăr sau îndulcitori precum fructoză, sirop de porumb, zaharoză: energizante, ape vitaminizate, băuturi aromate cu fructe, răcoritoare, ceai rece îndulcit și limonadă.
• Preferați fibrele și alimentele nutritive în locul celor procesate, dulci, sărate și rafinate. La doză fixă de insulină, păstrați consumul potrivit ca oră și cantitate de carbohidrați.
• Reduceți sodiul; încercați să nu depășiți 2300 mg, 2.3 grame zilnic. Hipertensivii pot necesita restricție mai mare.
• Consumați pește de cel puțin 2 ori pe săptămână.
• În locul grăsimilor saturate și trans, alegeți uleiuri vegetale și proteine cu puțină grăsime: pasăre, nuci, alune, fasole și pește.
• Suplimentele de vitamine și minerale trebuie folosite numai la deficit sanguin demonstrat și recomandare medicală. Dovezile pentru scorțișoară, produse vegetale și suplimente sunt insuficiente.

- Subiect asociat: Pot persoanele cu diabet să consume fructe?

Dietă pentru bolile cardiovasculare

S-a demonstrat clar că aderarea la dieta mediteraneeană reduce decesele prin boli cardiovasculare . Dar reducerea numai a grăsimilor saturate pare insuficientă; trebuie reduse și alimentele rafinate, amidonul și carbohidrații precum cartofi, zahăr și paste.

Importanța alimentației vegetale se vede și aici: legume, fructe, pâine integrală, cereale, fasole, semințe, nuci și alune. Uleiul de măsline, bogat în grăsimi mononesaturate, este important în dietele cardioprotectoare. Grăsimile mononesaturate sunt bogate în polifenoli care reduc inflamația cronică și riscul aterosclerozei. Se recomandă și alimente bogate în omega-3, acid alfa-linoleic: nuci, semințe și ulei de in, pește regulat. Beneficiile peștelui față de suplimentele de ulei rămân discutate. Este remarcabil că unele studii favorabile suplimentelor sunt finanțate de producătorii lor.

Dietă pentru bolile renale

Scopul este reducerea deșeurilor sanguine la cei cu filtrare insuficientă, de exemplu produsul degradării proteinelor, ureea, și echilibrul electroliților. Pentru prevenirea creșterii ureei se poate reduce aportul proteic. Unii pacienți care evoluează spre insuficiență renală trebuie să limiteze alimentele proteice: pasăre, ouă, carne roșie, pește, fructe de mare, fasole, leguminoase și lapte.

Pacienții renali trebuie să consulte neapărat un dietetician specializat. După stadiu, poate fi necesară reducerea lichidelor pentru controlul edemelor și tensiunii.

Dieteticianul poate reduce sodiul și potasiul și echilibra fosforul și calciul. Echilibrul acestora este esențial pentru prevenirea extragerii calciului din os de paratiroide și a calcificării vasculare.

Așadar, o singură dietă pentru orice boală nu este posibilă!

Diete pentru bolile inflamatorii intestinale

Dieta low-FODMAP, dezvoltată de cercetători australieni, reduce oligozaharidele, dizaharidele, monozaharidele și poliolii fermentabili. A fost încercată pentru simptomele bolii inflamatorii intestinale (İBS), dar este dificil de urmat. Carbohidrații cu lanț scurt, slab absorbiți și rapid fermentați, agravează durerea abdominală, crampele severe și diareea frecvente în İBS.

Dietele exclud anumiți carbohidrați, fructe bogate în fructoză, unele alimente proaspete zilnice la unii pacienți și anumiți îndulcitori. Numeroasele excluderi îngreunează respectarea, iar nu toți pacienții İBS răspund favorabil.

Alimente de evitat potrivit FODMAP:

1. Oligozaharide:
   Mere, anghinare, sparanghel, orz, sfeclă, varză de Bruxelles, broccoli, năut, leguminoase, varză, linte, piersici, mazăre, curmale, pepene galben, bame, mărar, secară, alune și grâu.
2. Polioli:
   Mere, caise, avocado, conopidă, vișine, ciuperci, nectarine, prune uscate, fructe cu puf, mazăre mange-tout, pepene verde și îndulcitori artificiali: sorbitol, manitol, maltitol, xilitol.
3. Fructoză liberă:
   Mere, anghinare, sparanghel, vișine, mango, mazăre sugar snap, pepene verde, miere, sirop de porumb bogat în fructoză.
4. Lactoză:
   Numai dacă pacientul are lactază redusă, adică intoleranță la lactoză.
   Lapte, cremă de brânză, smântână, înghețată și iaurt.

Dietă fără gluten

Dietele fără gluten au devenit cunoscute prin boala celiacă. Boala celiacă este o sensibilitate/alergie cronică, pe viață, la gluten, afectând mai ales intestinul subțire. Este o tulburare autoimună la cei predispuși genetic. Provoacă diaree îndelungată, balonare, malabsorbție, inapetență și întârzierea creșterii la copii. Începe de obicei între șase luni și doi ani, dar poate apărea oricând.

În boala celiacă există reacție la glutenul din cereale precum grâu, orz și secară.

S-a susținut că dietele fără gluten protejează sau chiar tratează cancerul, dar afirmațiile nu sunt dovedite științific.

Diete pentru pacienții oncologici

Mulți pretind că au găsit vindecarea, fără demonstrație, și publică metodele presupuse în cărți și site-uri pentru atragerea clienților. Există dietă specială pentru prevenirea sau tratarea cancerului? Trebuie spus întâi că nu există dietă specială curativă. Totuși, alimentația predominant vegetală, evitarea cărnii procesate, reducerea maximă a alcoolului și gătitul sănătos pot reduce riscul alimentar. Cea mai eficientă dietă preventivă rămâne dieta mediteraneeană.

Diete ketogenice: program intens cercetat în cancer

Bazate pe înlocuirea legumelor fără amidon și carbohidraților cu cantități mici-moderate de grăsimi mono- și polinesaturate, dietele ketogenice sunt utilizate în epilepsia pediatrică rezistentă și cercetate în oncologie. Carbohidrații sunt în mare parte interziși, urmărindu-se conversia grăsimii în energie, numită aici „kenosis”. Scopul este privarea celulelor canceroase de glucoză pentru împiedicarea fermentării în lactat și creșterea cetonelor și energiei celulelor sănătoase.

Majoritatea studiilor animale oferă dovezi suficiente ale efectului antitumoral, însă la oameni dovezile sunt slabe și limitate la cazuri individuale. Dieta este și dificil de menținut pe termen lung.

Diete pentru demență și Alzheimer

Multe cercetări arată beneficii cerebrale ale dietei mediteraneene. Reducerea atrofiei cerebrale legate de vârstă a fost arătată într-un studiu din Neurolgy, publicat în 2017, un studiu care a găsit pierdere de volum cerebral în trei ani la jumătate față de cei care nu urmau dieta.

Pentru prevenirea bolilor neurologice, în special Alzheimer, a fost dezvoltată dieta MIND , acronim pentru „Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay”, combinație mediteraneeană și DASH. A redus riscul Alzheimer între %35-%53 și a încetinit declinul cognitiv.

MIND recomandă 3 mese zilnic, cu cereale și legume verzi variate de la o zi la alta, un pahar de vin și nuci zilnic, fasole la fiecare 2 zile, nuci de două ori săptămânal și pește cel puțin o dată săptămânal. Legumele verzi fibroase sunt bogate în luteină, importantă pentru păstrarea inteligenței și controlului mental la adulți și vârstnici.