Doar 10% dintre pacienții care au nevoie de îngrijire paliativă primesc acest serviciu

În medicină, studiem în general bolile în 2 categorii: boli transmisibile și boli netransmisibile. Cauza pandemiei COVID-19 cu care ne confruntăm este noul coronavirus, un microorganism transmisibil. La fel ca virusurile, bacteriile și fungii provoacă numeroase decese în fiecare an. Totuși, din totalul deceselor, aproximativ 80% sunt cauzate de boli netransmisibile. Printre principalele se numără cancerul, bolile cardiovasculare, obezitatea, diabetul, demența și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Pe măsură ce populația mondială îmbătrânește și povara bolilor netransmisibile continuă să crească, la nivel mondial există pentru îngrijirea paliativă o nevoie și o cerere urgente, încă neacoperite.

Îngrijirea paliativă reprezintă tratamentele oferite persoanelor cu boli grave și/sau progresive și apropiaților lor, de la diagnostic pe tot parcursul bolii, cu scopul de a crește calitatea vieții și de a reduce simptomele. Este numită și „tratament suportiv”.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că, în prezent, doar 10% dintre persoanele care au nevoie de îngrijire paliativă primesc această îngrijire.

OMS estimează că peste 56,8 milioane de persoane au nevoie de îngrijire paliativă. Majoritatea acestor pacienți (78%) trăiesc în țări cu venituri mici și medii.

OMS solicită „acțiune urgentă și coordonată” pentru creșterea accesului la servicii de îngrijire paliativă de calitate. În acest scop, a publicat două rapoarte noi. Scopul este de a ajuta țările să evalueze dezvoltarea îngrijirii paliative și să îmbunătățească calitatea serviciilor de acest tip.

În fiecare an, 25 de milioane de persoane mor fără o ameliorare adecvată din punct de vedere medical 

Urgența acestei probleme, în revista The Lancet, în raportul din 2017, a fost subliniată.  Acesta a fost primul studiu în care experții în îngrijire paliativă au estimat amploarea suferinței grave legate de boli și leziuni și nevoia rezultată de îngrijire paliativă și ameliorare a durerii la nivel mondial.

Potrivit raportului The Lancet, în fiecare an, peste 25,5 milioane de persoane mor fără o ameliorare adecvată a suferinței fizice și psihologice grave.

Cercetătorii au identificat o serie de obstacole în calea ameliorării durerii și îngrijirii paliative, inclusiv ceea ce au numit „opiofobie”, făcând referire la prejudecățile și informațiile greșite despre utilizarea medicală adecvată a opioidelor (analgezice narcotice).

Cercetătorii au indicat ca problemă și faptul că medicina se concentrează „în mare măsură” pe tratament și prelungirea vieții, neglijând îngrijirea și calitatea vieții pacienților aflați aproape de moarte.

În multe părți ale lumii, lipsa accesului la morfină contribuie în mare măsură la controlul insuficient al durerii. Pot apărea probleme birocratice foarte complicate. De exemplu, în țările din Africa subsahariană, din cauza legislației privind controlul accesului la morfină, pacienții trebuie să parcurgă zeci de mile pentru a se înregistra la secția locală de poliție. În Turcia nu există o problemă de acces la analgezice opioide precum morfina; totuși, ne confruntăm cu prejudecăți serioase față de aceste analgezice, care sunt foarte sigure când sunt folosite corect.

Noile rapoarte OMS – Nu puteți gestiona ceea ce nu măsurați

Primul raport pentru a măsura dezvoltarea îngrijirii paliative și a sprijini deciziile clinice în acest domeniu, solicită crearea unui consens global asupra unui „set de indicatori care permit acțiunea” (a set of actionable indicators), capabili să ofere date fiabile.

Modelul propus subliniază, pentru asigurarea unei îngrijiri paliative optime, următoarele 6 componente:

1. politici de sănătate solide privind îngrijirea paliativă;
2. utilizarea medicamentelor esențiale pentru îngrijirea paliativă;
3. acordarea îngrijirii paliative în cadrul serviciilor de sănătate integrate;
4. educația și formarea personalului medical și a voluntarilor în acordarea îngrijirii paliative;
5. abilitarea persoanelor și comunităților; și
6. cercetări privind îngrijirea paliativă.

Folosind modelul conceptual, cercetătorii au enumerat 18 indicatori ai îngrijirii paliative. Raportul precizează că acești indicatori pot fi folosiți de orice țară, în funcție de propriile nevoi.

Au fost dezvoltate două subseturi de indicatori. Primul este format din 10 indicatori de bază, considerați necesari pentru măsurarea îngrijirii paliative în interiorul țării și pentru analiza comparativă globală.

Al doilea subset cuprinde indicatori strategici. Nouă indicatori sunt considerați cei mai potriviți și importanți de măsurat în țările unde îngrijirea paliativă se află în stadii inițiale.

Al doilea raport se concentrează pe „abordări practice și resurse pentru sprijinirea politicilor, strategiei și implementării”. Autorii discută unele strategii, politici și planuri practice pentru programele și serviciile de îngrijire paliativă și evidențiază resursele relevante disponibile de la OMS.

La locul acordării îngrijirii, îngrijirea paliativă de calitate poate fi îmbunătățită și susținută în legătură cu îngrijirea la domiciliu, iar datele pot fi colectate și folosite pentru a orienta eforturile de îmbunătățire.