Grădina zoologică din noi, 1683 – Nu putem nega ceea ce nu vedem: microbiota

Chiar și corpurile sănătoase conțin o vastă grădină zoologică de microbi care ne influențează sănătatea (numită astăzi microbiotă). Echilibrul și funcționarea adecvată a acestui ecosistem divers de bacterii, fungi și virusuri pot aduce vindecare unor boli, de la afecțiuni inflamatorii intestinale până la diverse boli de piele. Interesant, corpurile noastre conțin de cel puțin zece ori mai mulți microbi minusculi (în special în intestine) decât celule umane, făcând corpurile individuale să se comporte ca „superorganisme” ale unor specii care interacționează și ne influențează împreună bunăstarea (cercetările actuale sugerează că microbiota conține de 1,5-3 ori mai multe celule decât corpul uman, adică 35 - 100 de trilioane). Una dintre primele descoperiri ale acestei grădini zoologice a microbiomului a avut loc în 1683, când microbiologul olandez Anton van Leeuwenhoek și-a folosit microscopul făcut acasă pentru a examina raclaje din propria placă dentară și a găsit, uimit, „animale vii minuscule, care se mișcau foarte plăcut”.

Notă: Microbiomul desemnează întreaga informație genetică (genomurile) a microorganismelor dintr-un anumit mediu. Microbiota este comunitatea de microorganisme. La om există 30 de trilioane de celule umane și 20 de mii de gene în DNA. În schimb, în corp trăiesc împreună cu noi aproximativ 35 de trilioane de celule ale microbiotei, iar numărul genelor microbiotei este estimat la aproximativ 2 milioane.

Microbii benefici și dăunători se găsesc de obicei pe și în piele, gură, tractul gastrointestinal, vagin, nas și diferite alte orificii. În intestinele umane trăiesc peste 500 de specii de bacterii, ceea ce îi determină pe cercetători să considere că această populație formează un „organ virtual”.

Organismele din intestinul nostru pot ajuta digestia, produce vitamine pentru corp și împiedica dezvoltarea speciilor dăunătoare prin fermentarea alimentelor. Aceste bacterii colonizează rapid intestinele copilului încă de la naștere. Cercetătorii studiază posibilele roluri ale diferitelor populații bacteriene în boli intestinale (de exemplu colita ulcerativă), formarea tumorilor și obezitate. Cercetătorii au arătat și importanța diversității microbiene în progresia fibrozei chistice (o boală genetică ce poate provoca cicatrizarea plămânilor) și continuă să studieze posibilele roluri ale grădinii zoologice microbiene în eczemă, psoriazis, Parkinson, diabet și influențarea severității bolilor.

Medicii și pacienții care folosesc terapia helmintică (cu un tip de paraziți) încearcă infestarea intenționată a intestinelor cu helminți (viermi paraziți precum viermii cu cârlig și viermii-bici), care în unele cazuri ar putea avea un rol benefic în ameliorarea bolilor inflamatorii intestinale, sclerozei multiple și astmului. O încearcă și în unele boli de piele, ajutând la reglarea funcționării sistemului imunitar al organismului.

Descrierea imaginii articolului: Micrografie electronică a unui grup de bacterii E. coli în formă de cârnați. În mod normal, E. coli colonizează tractul gastrointestinal al unui copil în una sau două zile după naștere.

Personaje istorice menționate în articol: Anton Philips van Leeuwenhoek (1632–1723)

• Subiectul precedent: Glandele Brunner, 1679 – Trecerea lină de la stomac la intestin
• Subiectul următor: Descoperirea Sarcoptes Scabie (scabia) în 1687 – Cauza nu era un blestem divin
• Prefața cărții

SUBIECTE CONEXE

Cum se schimbă microbiota în funcție de vârstă și boală? De ce este important?

Corectarea microbiotei după transplantul de celule stem prin transplant fecal / transfer de materii fecale

Microbiota – Cum influențează bacteriile intestinale benefice obezitatea sau supraponderea?

Ce efecte are microbiota sănătoasă (microorganismele benefice) asupra tratamentului cancerului?