Imunoterapia oncologică este sigură în sarcină?

Inhibitorii punctelor de control imun (ICI) sunt un tip de imunoterapie care a revoluționat tratamentul cancerului în ultimii ani. Aceste medicamente fac sistemul imunitar mai eficient împotriva celulelor canceroase și au obținut rezultate importante în numeroase cancere; în continuare vom folosi pe scurt „imunoterapie” în loc de „inhibitor al punctelor de control imun”.

Ca orice metodă nouă, aceste imunoterapii au însă riscuri și efecte adverse potențiale. Există îngrijorări serioase privind siguranța în perioade sensibile, precum sarcina. Efectele asupra fătului și nou-născutului nu sunt încă pe deplin înțelese și sunt studiate continuu. Un studiu nou al cercetătorilor francezi a evaluat posibilele riscuri și siguranța utilizării în sarcină, contribuind important la cunoștințele din domeniu.

Îngrijorări vechi, constatări noi

Până acum, imunoterapia în sarcină nu era recomandată din cauza datelor insuficiente de siguranță. Studiul de pionierat al cercetătorilor francezi, realizat în baza de farmacovigilență a Organizației Mondiale a Sănătății, a arătat însă că administrarea singură nu a produs efecte negative asupra sarcinii, fătului sau nou-născutului față de alte medicamente oncologice. În schimb, combinarea a două imunoterapii a fost asociată cu risc mai mare de naștere prematură.

Detaliile studiului

Studiul de cohortă a fost conceput pentru evaluarea riscului rezultatelor adverse asupra sarcinii, fătului și/sau nou-născutului asociate imunoterapiilor administrate în sarcină, față de alte medicamente oncologice.

Imunoterapiile din clasa inhibitorilor punctelor de control sunt agenți care blochează trei ținte proteice de pe celulele imunitare: proteina morții celulare programate 1 (PD1) , ligandul său sau proteina 4 asociată limfocitelor T citotoxice (CTLA4).

Până la 26 iunie 2022, VigiBase, baza de farmacovigilență a OMS care deservește peste 130 de țări, înregistrase 45 de tipuri de rezultate materno-fetale și neonatale adverse. Rapoartele de caz privind evenimentele asociate imunoterapiei au fost comparate cu rapoarte non-caz provenite din expuneri la alte tratamente oncologice în sarcină. S-a utilizat analiza disproporționalității caz–non-caz, o metodă care ajută la înțelegerea riscurilor potențiale.

Rezultate

• Analiza a comparat 91 de rapoarte de caz asociate imunoterapiilor cu 3467 de rapoarte privind alte medicamente oncologice.
• O mare parte dintre cele 91 de cazuri de imunoterapie au fost asociate în special cu cancer mamar (30,1%) și leucemie mieloidă cronică (26,9%) .
• Când imunoterapia a fost utilizată singură, nu s-a observat o creștere a evenimentelor materno-fetale adverse față de alte medicamente oncologice.
• La combinarea a două imunoterapii anti-PD1 și anti-CTLA4, rata nașterii premature a fost de aproape 14 ori mai mare decât cu alte medicamente oncologice.
• În plus, trei rapoarte au fost asociate cu evenimente materno-fetale de natură imună:
  1. Avort spontan la o mamă, din cauza sindromului antifosfolipidic,
  2. Sindrom de detresă respiratorie și deces la un nou-născut, ca urmare a pneumoniei,
  3. Cazuri de hipotiroidism congenital tranzitoriu.

În concluzie, studiul arată că imunoterapia în sarcină ar putea fi mai bine tolerată decât se considera. Totuși, posibilitatea unor evenimente neonatale imune rare impune evitarea pe cât posibil de către gravide a unor metode specifice, mai ales combinațiile anti-PD1 și anti-CTLA4. Riscurile potențiale pot avea consecințe grave, în special în grupurile vulnerabile.