Noutăți în tratamentul cancerului ovarian (al ovarelor) – 2023
În acest articol
Cancerul ovarian (al ovarelor) reprezintă o problemă importantă de sănătate pentru femeile din întreaga lume și este diagnosticat de obicei în stadii avansate. Una dintre cele mai mari dificultăți este recidiva la majoritatea pacientelor după tratamentul principal, urmată de rezistență la chimioterapie, în timp ce opțiunile disponibile au adesea eficacitate limitată și temporară. Găsirea unor strategii mai eficiente și tolerabile este, de aceea, vitală.
Cel mai important progres al ultimilor 20 de ani în tratamentul cancerului ovarian îl reprezintă un inhibitor PARP, olaparib (Lynparza), aprobat de FDA în 2014. Succesul său a dus la intrarea altor inhibitori PARP în procesul de aprobare FDA. După 2020 însă, alte clase de medicamente și combinații au început să iasă în prim-plan. Aceste abordări pot accelera progresele și oferi opțiuni mai promițătoare.
Rezultatele studiilor MIRASOL, DUO-O și RAMP 201, prezentate la Congresul ASCO 2023, sunt evoluții promițătoare pentru pacientele cu cancer ovarian. Studiile reprezintă pași importanți pentru îmbunătățirea opțiunilor existente și găsirea unor tratamente noi.
Studiul MIRASOL
MIRASOL este un studiu de fază 3 care evaluează eficacitatea și siguranța mirvetuximab soravtansin (Elahere) la paciente cu cancer epitelial ovarian avansat de grad înalt, peritoneal primar sau al trompei uterine, rezistent la chimioterapia pe bază de platină, cu expresie mare a receptorului folat alfa (FRα). Este unul dintre studiile remarcabile prezentate la reuniunea anuală ASCO 2023.
Notă: Elahere, cu substanța activă mirvetuximab soravtansine-gynx, dezvoltat de Immunogen, pe baza rezultatelor studiului SORAYA, primise la 14 noiembrie 2022 aprobarea accelerată FDA (Agenția pentru Alimente și Medicamente din SUA) pentru pacientele cu cancer epitelial ovarian, al trompei uterine sau peritoneal primar avansat, FRa-pozitiv, rezistent la platină, tratat anterior în 1 până la 3 linii. Elahere este primul conjugat anticorp-chimioterapie aprobat de FDA pentru cancerul ovarian rezistent la platină.
Rezultatele MIRASOL arată că mirvetuximab soravtansin, față de chimioterapia aleasă de investigator, a crescut semnificativ supraviețuirea fără progresie (PFS) și supraviețuirea globală (GS). PFS mediană a fost de 13,8 luni cu mirvetuximab soravtansin, față de 4,8 luni cu chimioterapie. GS mediană nu fusese încă stabilită pentru mirvetuximab soravtansin, în timp ce pentru chimioterapie era de 21,9 luni.
Rezultatele reprezintă un progres important în cancerul ovarian rezistent la platină. Mirvetuximab soravtansin este primul medicament care arată o îmbunătățire semnificativă statistic a PFS și GS în acest grup. Acum este evaluat într-un studiu de fază 3 ca tratament de primă linie pentru cancerul ovarian sensibil la platină.
Câteva detalii suplimentare despre studiu:
- Au fost incluse 453 de paciente cu cancer epitelial ovarian avansat de grad înalt, peritoneal primar sau al trompei uterine, rezistent la platină, cu expresie mare a FRα (receptorul folat alfa).
- Pacientele au fost randomizate la mirvetuximab soravtansin (6 mg/kg, greutate corporală ideală ajustată, în ziua 1 a ciclului de 21 de zile) sau chimioterapie (paclitaxel, doxorubicină liposomală pegilată ori topotecan).
- Criteriul principal de evaluare a fost supraviețuirea fără progresie.
- Criteriile secundare au inclus supraviețuirea globală, siguranța mirvetuximab soravtansin și calitatea vieții pacientelor.
| Rezultat | Mirvetuximab soravtansin | Chimioterapia aleasă de investigator | |
| Rata răspunsului obiectiv | 42% | 16% | |
| Supraviețuirea mediană fără progresie | 5,62 luni | 3,98 luni | |
| Raport de hazard= 0,65 (p< 0,0001) | |||
| Supraviețuirea globală mediană | 16,46 luni | 12,75 luni | |
| Raport de hazard= 0,67 (p< 0,0046) | |||
MIRASOL reprezintă un pas important în dezvoltarea noilor tratamente pentru cancerul ovarian rezistent la platină. Mirvetuximab soravtansine este un medicament promițător care ar putea îmbunătăți rezultatele pacientelor cu această boală agresivă.
Studiul DUO-O
DUO-O este un studiu de fază 3 care evaluează eficacitatea și siguranța tratamentului standard plus durvalumab (Imfinzi) și olaparib (Lynparza) la paciente cu cancer ovarian avansat nou diagnosticat, „fără” mutație BRCA. Este un alt studiu remarcabil al reuniunii anuale ASCO 2023.
Rezultatele intermediare arată că asocierea durvalumab-olaparib a prelungit semnificativ PFS față de tratamentul standard singur. PFS mediană a fost de 20,2 luni cu asocierea, față de 11,9 luni cu tratamentul standard.
Asocierea a arătat și o tendință de îmbunătățire a supraviețuirii globale, dar datele nu sunt încă suficient de mature pentru concluzii ferme.
Profilul de siguranță al asocierii a fost în general bine tolerat. Cele mai frecvente reacții adverse au fost oboseala, greața și vărsăturile.
Rezultatele reprezintă un progres important pentru cancerul ovarian avansat fără mutație BRCA. Durvalumab și olaparib par o cale sigură și eficientă de îmbunătățire a supraviețuirii fără progresie și, posibil, globale în acest grup.
Subiect asociat: Ce este HRD? Cum se testează și ce importanță are în cancer?
Câteva detalii suplimentare despre studiu:
- Au fost incluse 1130 de paciente cu cancer ovarian avansat nou diagnosticat, fără mutație BRCA.
- Pacientele au fost randomizate la durvalumab (10 mg/kg la fiecare 2 săptămâni) și olaparib (300 mg de două ori pe zi), împreună cu tratamentul standard (paclitaxel/carboplatină și bevacizumab), sau la tratamentul standard singur.
- Criteriul principal a fost supraviețuirea fără progresie.
- Criteriile secundare au inclus supraviețuirea globală, profilul de siguranță al asocierii și calitatea vieții.
DUO-O reprezintă un pas important în dezvoltarea unor tratamente noi pentru cancerul ovarian avansat. Sunt necesare mai multe date pentru confirmare, dar rezultatele sunt promițătoare.
Studiul RAMP 201
Studiul RAMP 201 este un studiu clinic de fază 2 care evaluează eficacitatea și siguranța combinației de avutometinib (VS-6766) și defactinib la paciente cu cancer ovarian seros de grad scăzut recurent (DDSOK). Studiul a fost prezentat într-o sesiune de discuții asupra posterelor la Reuniunea Anuală ASCO 2023.
Rezultatele intermediare din partea A a studiului au arătat că asocierea avutometinib și defactinib a avut o rată confirmată de răspuns obiectiv de 28% la pacientele cu DDSOK recurent care primiseră anterior numeroase tratamente. Supraviețuirea mediană fără progresie nu fusese încă stabilită, însă durata mediană a răspunsului a fost de 10,4 luni.
Avutometinib și defactinib acționează vizând segmente diferite ale aceleiași căi de semnalizare, și anume calea MAPK. Căile MAPK reprezintă o serie de proteine care transmit semnale de la suprafața celulei către nucleu. Aceste semnale controlează numeroase procese celulare importante, precum creșterea, diferențierea și apoptoza (moartea celulară programată).
Avutometinib este un inhibitor RAF/MEK. Acesta acționează prin blocarea activității unei proteine numite RAF. RAF activează MEK, care activează ERK, o altă proteină ce controlează creșterea și proliferarea celulară. Prin blocarea activității RAF, avutometinib poate împiedica activarea ERK și poate inhiba creșterea celulară.
Defactinib este un inhibitor FAK. FAK este o proteină implicată în adeziunea și migrarea celulară. Prin blocarea activității FAK, defactinib poate împiedica răspândirea celulelor canceroase.
Avutometinib și defactinib sunt investigate în studii clinice pentru tratamentul mai multor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, cancerul ovarian și cancerul pulmonar. Rezultatele acestor studii nu sunt încă disponibile, dar se așteaptă să ofere informații importante despre eficacitatea și siguranța acestor medicamente.
Rezultatele privind rata globală de răspuns din studiul RAMP 201 sunt prezentate mai jos:
| Grup de paciente | Avutometinib plus defactinib | Doar avutometinib |
| Toate pacientele | 45% | 10% |
| KRAS-mutant | 60% | 7% |
| KRAS-wild | 29% | 0% |
În studiu nu au fost observate noi semnale de siguranță, iar majoritatea reacțiilor adverse au fost ușoare până la moderate. Cele mai frecvente reacții adverse au fost oboseala, greața și vărsăturile.
Rezultatele intermediare ale studiului RAMP 201 sunt încurajatoare și sugerează că asocierea avutometinib și defactinib ar putea reprezenta o nouă opțiune terapeutică promițătoare pentru pacientele cu LGSOC recurent. Studiul continuă, iar în viitor vor fi obținute mai multe date.
Iată câteva detalii suplimentare despre studiu:
- În studiu au fost incluse 69 de paciente cu DDSOK recurent care primiseră anterior cel puțin două linii de tratament.
- Pacientele au fost randomizate să primească fie avutometinib (300 mg de două ori pe zi), fie placebo împreună cu defactinib (100 mg de două ori pe zi).
- Criteriul principal de evaluare al studiului a fost rata de răspuns obiectiv.
- Criteriile secundare de evaluare ale studiului au inclus supraviețuirea mediană fără progresie, durata răspunsului și profilul de siguranță al tratamentului combinat.
Rezultatele studiului RAMP 201 reprezintă un pas important în dezvoltarea unor noi tratamente pentru DDSOK recurent. Asocierea avutometinib și defactinib pare să fie o opțiune terapeutică sigură și eficace pentru pacientele cu această boală agresivă. Vor fi necesare mai multe date pentru confirmarea acestor constatări, însă rezultatele studiului RAMP 201 sunt încurajatoare.
Studii privind HİPEK
Chimioterapia IntraPeritoneală Hipertermică (HİPEK, în engleză HIPEC= Hyperthermic IntraPeritoneal Chemotherapy) este o metodă specială de tratament utilizată în anumite tipuri de cancer. Se folosește de obicei pentru cancerele cu diseminare peritoneală (în cavitatea abdominală), printre care se numără cancerul ovarian (al ovarelor), cancerul de colon, cancerul gastric și mezoteliomul.
Aplicarea HIPEC constă, de obicei, în două etape. Prima etapă este îndepărtarea chirurgicală a unei cantități cât mai mari de tumoră, procedură numită „chirurgie citoreductivă”. În a doua etapă, medicamentele chimioterapice sunt administrate direct în cavitatea abdominală. Aceste medicamente sunt administrate la o temperatură mai mare decât temperatura normală a corpului (aproximativ 42°C), ceea ce le poate ajuta să pătrundă mai eficient în celulele canceroase și să le distrugă. Această abordare în două etape urmărește atât îndepărtarea tumorilor mari, cât și distrugerea celulelor canceroase microscopice rămase.
Cancerul ovarian este diagnosticat adesea într-un stadiu avansat, în care boala s-a răspândit de obicei în peritoneu. Vizând aceste celule canceroase diseminate, HIPEC poate oferi o posibilă opțiune terapeutică pentru paciente.
Totuși, sunt necesare mai multe cercetări privind eficacitatea și reacțiile adverse ale tratamentului HIPEC. Unele studii au arătat că HIPEC prelungește supraviețuirea, în timp ce altele au limitat extinderea pe scară largă a acestei metode din cauza reacțiilor adverse și a costurilor. La ASCO 2023 au fost prezentate 2 studii remarcabile care au evaluat utilizarea HIPEC în cancerul ovarian.
Studiul OVHIPEC-1
OVHIPEC-1 de fază 3 este primul studiu clinic randomizat privind HIPEC și a inclus paciente cu cancer ovarian în stadiul 3, nou diagnosticat. Mai jos sunt prezentate rezultatele urmăririi timp de zece ani.
A fost observat un avantaj în supraviețuirea globală, cu un raport de risc de 0,7, iar supraviețuirea globală mediană a crescut de la 33 la 44,9 luni, cu o îmbunătățire de 30 la sută.
Studiul CHIPOR
Studiul CHIPOR este un studiu clinic randomizat de fază 3 privind HIPEC la prima recidivă sensibilă la platină. Acesta a analizat răspunsul pacientelor la chimioterapie și efectuarea ulterioară a intervenției chirurgicale cu sau fără HIPEC. În acest studiu au fost incluse peste 400 de femei. Rezultatele au arătat o îmbunătățire a supraviețuirii globale, cu un raport de risc de 0,69.
Prin urmare, analizate împreună, cele două studii sugerează că HIPEC ar putea avea un rol cu adevărat important în etapele timpurii ale tratamentului cancerului ovarian. Trebuie consultate publicațiile integrale ale acestor prezentări. De asemenea, trebuie menționat că ne aflăm în era utilizării bevacizumabului și a inhibitorilor PARP în completarea tratamentului standard.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.
Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.